Labirintul reglementărilor inteligenței artificiale

Un val de noi măsuri care să gestioneze impactul inteligenței artificiale este pe cale să lovească lumea corporativă din întreaga lume.

Luna aceasta, Legea UE(AI Act) pentru reglementarea tehnologiei în evoluție rapidă a intrat în vigoare în blocul celor 27 de state membre. Și este considerată cea mai restrictivă.

Noi norme și cerințe

UE deschide calea, relatează The National,  dar nu este singură în acest demers. În următorii doi ani se va desfășura o campanie globală de reglementare, care va introduce o serie de noi norme și cerințe în multe țări.

Companiile sunt familiarizate cu gestionarea reglementărilor internaționale, însă integrarea inteligenței artificiale în produse și servicii, de la motoare de căutare la instrumente avansate precum ChatGPT, aduce un nou nivel de complexitate.

Reglementările privind IA acoperă cel puțin 10 domenii de politică, inclusiv protecția datelor și proprietatea intelectuală, care variază de la o jurisdicție la alta, ceea ce face ca guvernanța conformității să fie una dintre cele mai mari provocări pentru lumea corporativă.

Avantajele inteligenței artificiale includ creșterea eficienței și a inovării, în timp ce riscurile de neconformitate implică sancțiuni juridice și prejudicii de reputație.

Gallen Endowment’s Digital Policy Alert – depozitul public al schimbărilor de politică care afectează economia digitală – oferă informații valoroase despre aceste norme noi și uneori istorice privind inteligența artificială, iar în ultimul an, sistemul de alertă a raportat peste 440 de noi evoluții de reglementare.

Cele mai active jurisdicții: SUA, UE și Regatul Unit

Creșterea bruscă a numărului de reglementări a fost determinată de progresele rapide în domeniul IA de la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022. SUA, UE și Regatul Unit sunt cele mai active jurisdicții, cu 173, 94 și, respectiv, 52 de acțiuni de reglementare.

Acoperă domenii de politică urmărite de Digital Policy Alert, inclusiv standarde de proiectare, testare și protecția consumatorilor, precum și norme de guvernanță care impun companiilor să se asigure nu utilizează în mod abuziv datele cu caracter personal în sectorul IA.

Alte domenii includ concurența și proprietatea intelectuală, împreună cu normele de moderare care vizează să împiedice sistemele de inteligență artificială să genereze conținut dăunător.

Deși diverse jurisdicții din întreaga lume experimentează în mod independent reglementările privind inteligența artificială, respectarea efectivă a acestora la nivel mondial necesită o coordonare mai strânsă.

În prezent, doar câteva norme sunt bine cunoscute și înțelese de liderii de afaceri, inclusiv AI Act. Ordinul executiv american – semnat de președintele Joe Biden în octombrie – a primit un răspuns mixt din partea mediului corporativ.

Principala preocupare în ceea ce privește acțiunea de reglementare a SUA este că ordinul executiv nu dispune de aplicarea legislativă prevăzută în Legea UE.

China, între timp, a adoptat trei regulamente specifice privind inteligența artificială generativă, care abordează falsurile și algoritmii de recomandare. De asemenea, se așteaptă ca țări precum Argentina, Brazilia, Canada și Coreea de Sud să introducă în curând propriile legi, sporind astfel sarcina de conformitate globală a companiilor multinaționale care își vând produsele și serviciile peste granițe.

Birocrația sporește, de asemenea, complexitatea pentru companiile care se confruntă cu o gamă tot mai largă de acțiuni de reglementare.

De exemplu, dacă o companie operează produse și servicii bazate pe inteligență artificială în Asia, aceasta trebuie să respecte reglementările privind datele din China, legile privind protecția consumatorilor din India și normele privind siguranța online din Australia.

Navigarea în acest mozaic de norme naționale este deja o provocare, iar numeroasele domenii de reglementare ale IA nu fac decât să o amplifice.