În inteligența artificială se produce o schimbare colosală – dar nu este cea pe care o cred unii. În timp ce sistemele avansate de generare a limbajului și chatboții au dominat titlurile știrilor, companiile private și-au consolidat discret puterea.
Evoluțiile recente înseamnă că o mână de indivizi și corporații controlează acum o mare parte din resursele și cunoștințele din acest sector – și vor modela în cele din urmă impactul acestuia asupra viitorului nostru colectiv.
Fenomenul, pe care experții în inteligență artificială îl numesc „captură industrială”, a fost cuantificat într-o lucrare publicată de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology în revista Science la începutul acestei luni, solicitând factorilor de decizie politică să acorde o atenție sporită.
Inteligența artificială generativă – tehnologia care stă la baza unor aplicații precum ChatGPT – este încorporată în programe utilizate de miliarde de oameni, precum Microsoft Office, Google Docs și Gmail. Iar întreprinderile, de la firmele de avocatură la mass-media și instituțiile de învățământ, sunt bulversate de introducerea acesteia.
Potrivit Financial Times, raportul MIT a subliniat că aproape 70% dintre doctorii în inteligență artificială au lucrat pentru companii în 2020, față de 21% în 2004. În mod similar, din 2006, s-a înregistrat o creștere de opt ori a numărului de cadre didactice angajate în companii de IA, mult mai rapidă decât în domeniul informaticii.
Universitarii nu au fost în măsură să construiască modele lingvistice de mari dimensiuni, cum ar fi GPT-4, un tip de software de inteligență artificială care generează texte plauzibile și detaliate prin prezicerea următorului cuvânt dintr-o propoziție cu o precizie ridicată.
Tehnica necesită cantități enorme de date și putere de calcul la care au acces în primul rând doar marile companii Big Tech precum Google, Microsoft și Amazon. Ponderea companiilor în cele mai mari modele de inteligență artificială a trecut de la 11% în 2010 la 96% în 2021.
Lipsa accesului înseamnă că cercetătorii nu pot replica modelele construite în laboratoarele corporațiilor și, prin urmare, nu pot nici să le cerceteze și nici să le auditeze cu ușurință pentru a detecta eventualele prejudicii și prejudecăți.
De asemenea, studiul MIT a arătat o disparitate semnificativă între investițiile publice și private în tehnologia IA. În 2021, agențiile guvernamentale americane din afara domeniului apărării au alocat 1,5 miliarde de dolari pentru IA. Comisia Europeană a planificat să cheltuiască un miliard de euro. Între timp, sectorul privat a investit peste 340 de miliarde de dolari în IA în 2021.
„Există o astfel de concentrare a bogăției și a investițiilor într-un set foarte restrâns de tehnici”, a declarat Alex Hanna, director de cercetare la Distributed AI Research Institute și fost membru al echipei Ethical AI de la Google.
Majoritatea banilor pentru inteligența artificială generativă din ultimii șase ani au mers către start-up-uri precum Anthropic, Inflection, Character.ai și Adept AI.
În 2019, OpenAI a trecut de la statutul de organizație non-profit la cel de întreprindere cu scop lucrativ, cu o investiție de un miliard de dolari din partea Microsoft, citând necesitatea „de a crește rapid investițiile noastre în calcul și talente”.
Consecințele acestei schimbări sunt multiple. Înseamnă că alternativele publice la tehnologiile corporatiste de inteligență artificială, cum ar fi modelele și seturile de date, devin din ce în ce mai rare. Iar noile aplicații sunt susceptibile de a fi orientate mai degrabă spre scopuri comerciale decât spre un interes public mai larg.
Meredith Whittaker, președintele aplicației criptate Signal, a comparat situația cu dominația armatei americane asupra cercetării științifice în timpul Războiului Rece.