Cercetătorii și întreprinderile mici și mijlocii riscă din nou o dependență fatală față de Big TechWall Street Journal a relatat că directorul general al OpenAI, Sam Altman, va căuta o finanțare de 7 trilioane de dolari(!) pentru a alimenta inteligența artificială cu ajutorul industriei globale a cipurilor.
Faptul că o singură companie ar putea prezenta un obiectiv de finanțare mai mare decât produsul intern brut al Japoniei este încă un semn al concentrării intense a pieței de inteligență artificială generativă. Totuși, subliniază Financial Times, IA este prea importantă pentru a fi monopolizată.
Dar piața se îndreaptă exact în această direcție, deoarece resursele și talentele necesare pentru a dezvolta cei mai avansați algoritmi se află în mâinile unui număr foarte mic de jucători. Acest lucru este valabil în special pentru datele și puterea de calcul care sunt necesare pentru a antrena modele lingvistice mari pentru o varietate de aplicații de inteligență artificială.
Cercetătorii și întreprinderile mici și mijlocii riscă din nou o dependență fatală față de Big Tech, altfel vor pierde ultimul val de inovație.
Pe ambele maluri ale Atlanticului, se fac investiții publice febrile în încercarea de a egaliza condițiile de concurență în materie de calcul. Pentru a se asigura că oamenii de știință au acces la capacități comparabile cu cele ale giganților din Silicon Valley, guvernul american a înființat luna trecută Resursa națională de cercetare în domeniul inteligenței artificiale.
Acest proiect pilot este condus de Fundația Națională pentru Știință a SUA. Prin colaborarea cu alte 10 agenții federale și 25 de grupuri ale societății civile, va facilita datele și calculul finanțate de guvern pentru a ajuta comunitatea de cercetare și educație să construiască și să înțeleagă inteligența artificială.
UE a înființat o rețea descentralizată de supercalculatoare cu un scop similar în 2018, înainte ca valul recent de inteligență artificială generativă să creeze un nou sentiment de urgență.
EuroHPC a trăit într-o relativă obscuritate, iar inițiativa pare să fi fost subexploatată. UE își imaginează acum că accesul democratizat la supercomputere poate contribui, de asemenea, la crearea de „fabrici de inteligență artificială”, unde întreprinderile mici își pun în comun resursele pentru a dezvolta noi modele.
De mult timp se vorbește despre considerarea accesului la internet ca fiind de utilitate publică, datorită importanței pe care o are pentru educație, ocuparea forței de muncă și dobândirea de informații. Cu toate acestea, nu au fost niciodată adoptate norme în acest sens. Însă, odată cu deblocarea calculatorului ca bun comun, SUA și UE dau dovadă de o voință reală de a face investiții în infrastructura digitală.
Guvernele au luat decizia corectă prin extinderea accesului la resursele de calcul de bază, însă reprezintă doar o primă etapă și trebuie să lucreze mână în mână cu intervențiile legislative și de reglementare.
Agențiile antitrust trebuie să se asigure că cele mai mari companii de inteligență artificială nu se transformă în monopoluri. Agențiile de securitate trebuie să împiedice accesul actorilor rău intenționați la resursele critice de calcul.
Pe viitor, investițiile în infrastructura digitală trebuie să crească – iar fondurile de stat trebuie să fie deturnate de la Big Tech, chiar dacă sunt destinate unor proiecte cu o funcție publică. În 2022, guvernul SUA a investit 3,3 miliarde de dolari în inteligența artificială, o sumă considerabilă, dar nimic în comparație cu zecile de miliarde investite anual de industrie sau cu trilioanele căutate de Altman.
Prevenirea monopolurilor IA face parte dintr-un climat sănătos de inovare și este din ce în ce mai importantă pentru o mai bună înțelegere publică a tehnologiei.
