Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) avertizează că statele de pe vechiul continent nu dispun de armele legislative în fața acestei noi tehnologii, iar cetățenii nu sunt protejați.
Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să îşi consolideze legislaţia pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor în raport cu inteligenţa artificială, în condiţiile în care aceasta ar putea fi sursa unor erori şi discriminări, se arată în raportul agenției cu sediul la Viena. Chiar dacă Inteligenţa Artificială are diferite aplicaţii (asistenţă vocală, sisteme de recunoaştere a vocii şi facială, roboţi, automobile autonome) ea a început să fie utilizată şi de forţele de ordine precum şi de sectorul medical, sectorul privat şi de agenţiile de informaţii. “Inteligenţa Artificială nu este infailibilă, ea este produsul oamenilor iar oamenii pot face greşeli. De aceea, oamenii trebuie să fie conştienţi atunci când AI este utilizată cu privire la modul în care funcţionează şi cum pot fi contestate deciziile automatizate”, explică directorul FRA, Michael O’Flaherty. Raportul este bazat pe mai mult de 100 de interviuri cu organizaţii publice şi private care utilizează deja Inteligenţa Artificială din Spania, Estonia, Finlanda, Franţa şi Olanda. În medie, 42% dintre companiile europene au recurs la AI. Cehia (61%), Bulgaria (54%) şi Lituania (54%) sunt ţările unde recursul la această tehnologie este cel mai răspândit. Inteligenţa Artificială este utilizată în special de firmele de publicitate care vor să ţintească consumatorii online graţie algoritmilor iar pandemia de coronavirus a accelerat acest proces. „Unul dintre riscuri este acela ca oamenii să adopte orbeşte noile tehnologii, fără a evalua impactul înainte de a le utiliza”, a explicat David Reichel, unul dintre autorii raportului. Raportul FRA vine într-un moment în care Comisia Europeană are în vedere elaborarea unei legislaţii care să acopere sectoarele cu un risc ridicat precum sănătatea, energia, transporturile şi unele segmente din sectorul public.
