Giganții tehnologiei, traficanții cocainei erei digitale

Poate că ascensiunea inteligenței artificiale salvează oligarhia tehnologică, dar traiectoria sa actuală ar putea să ne grăbească pașii spre ceea unii observatori numesc “computational autocracy”.

Apple, Meta, Google și Microsoft par deja pregătite să domine acest domeniu. Cu toate acestea, politicile emergente ale inteligenței artificiale sunt susceptibile de a fi confuze. Chiar și arhitecții săi, cum ar fi Sam Altman, președinte și director executiv al OpenAI, compania care a dezvoltat ChatGPT, a avertizat recent că există un „risc existențial” pentru umanitate.

Ar putea deveni și mai grav atunci când IA se transformă în „inteligență generală artificială”, în care mașini tot mai autonome și „mai inteligente decât omul” îndeplinesc tot mai multe sarcini fără intervenția omului.

Desigur, majoritatea oligarhilor din domeniul tehnologiei consideră că inteligența artificială ar putea „salva omenirea”. Aceasta este linia adoptată de Financial Times, sugerând zorii unui nou boom care va aduce beneficii umanității, deși cu pierderea a „doar” 300 de milioane de locuri de muncă.

Inteligența artificială s-ar putea dovedi cu siguranță foarte utilă în multe domenii critice, cum ar fi tehnologia medicală, transporturile, energia, călătoriile spațiale și analiza afacerilor. Dar este posibil ca impactul său economic să nu fie mult mai bun decât cel al revoluției social media. După cum remarcă Robert Gordon, economist la Northwestern, IA nu a sporit în mod semnificativ productivitatea, spre deosebire de progresele înregistrate în dezvoltarea motoarelor, a electricității, a propulsiei cu reacție și a energiei nucleare. Măsurătorile recente ale continuării scăderii productivității nu sugerează că algoritmii fac întreprinderile mai eficiente.

În loc să se concentreze pe rezolvarea problemelor din lumea reală, giganții Big Tech prosperă pe supraveghere  și „implicare” socială. Inteligența artificială ar putea deveni cocaina din era digitală, oferind maselor o facilitate și o viteză de lucru, fără a oferi nimic bun pentru majoritatea dintre noi. Adică o dependență. Între timp, traficanții – aceiași  giganți din domeniul tehnologiei – vor deveni din ce în ce mai bogați și mai puternici.

Mai degrabă decât un avantaj, IA va  funcționa cel mai probabil ca un multiplicator de forță.  De exemplu, utilitatea sa pentru îmbunătățirea controlului social  o face prioritate favorită a regimului chinez de super-spionaj. Firmele de tehnologie își vând cu plăcere proiectele pentru a îmbunătăți statul de supraveghere în continuă expansiune al acestei țări.

În Occident, notează The Spectator –  inteligența artificială ar putea foarte bine să permită Big Tech să colecteze și să utilizeze date private în moduri din ce în ce mai răspândite și sofisticate.Există deja procese care urmăresc să împiedice companiile de inteligență artificială să efectueze o analiză omniprezentă a datelor cu caracter personal –  care se presupune că include și informații despre copii – pentru programele lor.

De asemenea, rolul inteligenței artificiale va fi pe placul progresiștilor și celor mai apropiați aliați ai acestora, deoarece susțin  înlocuirea oamenilor de către mașini, inclusiv a profesioniștilor cu gulere albe.

Am putea asista la conflicte precum cel de  la Hollywood în legătură cu diminuarea câștigurilor de pe urma platformelor de streaming – un factor cheie al actualei greve din industria de divertisment. Producătorii independenți  și artiștii se tem, de asemenea, de dezvoltarea graficii computerizate bazate pe inteligență artificială, care poate reproduce în mod artificial vocile, manierele și înfățișarea oamenilor.