Joel Mokyr, unul dintre laureații Premiului Nobel pentru Economie din acest an, scrie în cartea sa din 2016, A Culture of Growth : „Motorul progresului tehnologic și al performanței economice au fost atitudinea și aptitudinile”.
Atitudinea și aptitudinile explică de ce SUA și China sunt singurele superputeri ale secolului XXI. Explică, de asemenea, unde a greșit Europa: și-a pierdut apetitul pentru inovare și cercetare de vârf.
Mokyr are dreptate: „Dacă nu este însoțită de inovații și productivitate, creșterea economică bazată exclusiv pe o etică de cooperativă va dispărea în cele din urmă”. El este un critic al intelectualilor autoproclamați din societățile europene, motivați de reputație și recunoașterea colegilor, potrivit UnHerd. A fost o vreme când europenii aveau aptitudini și atitudine, dar asta a fost cu mult timp în urmă.
Gottlieb Daimler a inventat automobilul, probabil cel mai de succes produs al erei industriale, în 1885. Germania are încă o industrie auto importantă, dar nu mai generează venituri semnificative. Viitorul este electric, digital și, în special, chinezesc.
De patru decenii, Europa este depășită de Statele Unite și China în tot ceea ce ține de domeniul digital. UE a agravat situația cu o serie de legi și reglementări care împovărează tehnologia.
Ceea ce China a înțeles încă de la început – și europenii, în special, refuză să accepte – este că există o legătură între inovare și puterea geopolitică.
Atât SUA capitaliste, cât și China comunistă sunt de acord cu viziunea lui Mokyr asupra lumii, în timp ce consensul liberal din Europa și Canada se situează de cealaltă parte a acestei dezbateri – partea perdantă.
America domină piața semiconductorilor avansați, iar China domină piața pământurilor rare și a produselor derivate. Prin urmare, ambele superputeri au o influență geopolitică reciprocă. Acordul încheiat săptămâna trecută între Xi Jinping și Donald Trump a reprezentat un armistițiu într-un război rece.
Dar cea mai importantă legătură între inovare și puterea geopolitică este cea militară. Internetul s-a bazat pe un protocol de comunicare dezvoltat pentru armata SUA.
Unii algoritmi de inteligență artificială sunt open-source. În teorie, Europa ar trebui să aibă încă o șansă. În practică, însă, nu este așa. Reglementările frustrează nu numai start-up-urile din domeniul IA, ci și utilizarea mai largă a IA. La asta se referea Mokyr prin „atitudine și aptitudine”. Pentru a avea succes, ai nevoie de ambele. Iar atitudinea Europei este anti-inovare.
Horizon Europe al UE pare un program de cheltuieli clientelare pentru universități de mâna a doua. Europenilor le place să se considere inovatori și „pro-știință”, dar continuă să rămână în urma SUA și Chinei.