Datele din adâncuri și „Marele zid de foc”. Acțiunile Chinei în spațiul cibernetic

Pe măsură ce lumea aspiră să devină digitală, integrând economiile și depășind granițele, China nu poate rămâne la distanță. În fond, este a doua cea mai mare economie a lumii.

Dar acțiunile Chinei în spațiul cibernetic arată cum intenționează să urmeze o cale diferită în chiar procesul de digitalizare. Noțiunea sa de „suveranitate digitală” în stabilește standarde paralele de guvernanță digitală globală, care se bazează pe un spațiu cibernetic închis și neinteractiv.

Cablurile submarine, care transportă datele pe baza cărora funcționează spațiul cibernetic, nu par a fi afectate în general de astfel de acțiuni. Dar trei trăsături specifice Chinei își găsesc continuitatea și în adâncuri.

China știe că rentabilitatea este prioritară în raport cu calitatea, în special în țările în curs de dezvoltare și subdezvoltate. Strategia privind Drumul Digital al Mătăsii (Digital Silk Road – DSR), introdusă de Xi Jinping în 2015, aspiră să ajute națunile participante să își dezvolte și să își îmbunătățească infrastructurile digitale.

Companii chinezești precum ZTE, Dahua sau  Huawei sunt preferate în țările din Asia de Vest și Africa de Nord datorită ofertelor lor cu costuri reduse care alimentează materializarea DSR. În mod similar, compania chineză de cabluri submarine Huawei Marine Networks Co. (HMN Tech) oferă, de asemenea, servicii de fabricare, instalare, întreținere și reparare la costuri reduse. În ciuda faptului că a luat naștere în 2008, HMN Tech deține deja o pătrime din contractele globale de întreținere și reparare a cablurilor.

În plus, jucând pe baza prețurilor sale, China răspunde nevoilor Sudului global, care are o posibilitate mai mare de a deveni parte a modului în care gigantul asiatic stabilește standardele digitale. Aproape toate proiectele de cabluri submarine ale HMN Tech, cu excepția celor din vecinătatea sa imediată, sunt prezente în Sudul Global.

„Marele zid de foc” al Chinei este un produs al diverselor tehnologii și politici guvernamentale care interzic intrarea unei cantități mari de date în spațiul digital chinezesc. Deși China aspiră să rețină maximum de informații care circulă de pe teritoriul său din alte țări, nu dorește să se integreze și să cedeze propriile informații rețelei digitale globale, sub pretextul asigurării securității și confidențialității datelor.

Același comportament continuă și în ecosistemul cablurilor submarine. În timp ce cea mai mare economie a lumii, SUA, are aproximativ 85 de cabluri submarine care ajung pe țărmurile sale, China, are doar 19. Aceasta este o extensie a accentului pe care îl pune pe suveranitatea digitală.

Deși incidentele deliberate de tăiere a cablurilor care modifică fluxurile globale de date nu au devenit încă norma, creșterea nevoilor globale de digitalizare și accentul rezultat pe arhitectura cablurilor submarine a dus la deschiderea unui nou front în războiul tehnologic SUA-China.

Dacă informațiile care circulă prin aceste cabluri pot fi oprite, pot fi și extrase. Combinația letală de oprire și extragerea de informații poate crea o schimbare uriașă în dinamica puterii, deoarece datele devin una dintre cele mai ascuțite săbii cu două tăișuri.