UE se străduiește să-și refacă temele privind aprovizionarea cu microcipuri, după ce a fost nevoită să recunoască că nu a redus dependența de SUA și China.
Comisia Europeană a anunțat că va accelera revizuirea planificată a eforturilor în domeniul producției de cipuri, o nouă propunere fiind așteptată până în primul trimestru al anului 2026, notează Politico.
Cea mai recentă criză s-a concentrat asupra producătorului de semiconductori Nexperia, cu sediul în Olanda și deținut de chinezi, un furnizor cheie pentru producătorii europeni de automobile.
La sfârșitul lunii septembrie, guvernul olandez a preluat controlul asupra Nexperia din cauza îngrijorărilor că tehnologia sa era divulgată Chinei. Statele Unite și China au impus controale asupra exporturilor companiei.
Având în vedere că cipurile sunt esențiale pentru toate sectoarele, de la mașinile electrice până la inteligența artificială, atât SUA, cât și China și-au manifestat intenția de a folosi lanțurile de aprovizionare ca armă pentru a obține un avantaj în dezvoltarea de noi tehnologii.
Încercarea UE de a produce cipuri a fost „ca un plasture, iar acum pacientul are nevoie de o operație completă și generală”, spune Alison James, director senior la Global Electronics Association, care reprezintă industria electronică la nivel mondial.
Primul plan al blocului privind producția de cipuri avea un obiectiv clar: să crească cota de piață la 20% din industria globală până în 2030. În realitate, s-a înregistrat un modest 9%.
La anunțarea planurilor pentru a doua inițiativă, comisarul UE pentru suveranitate tehnologică, Henna Virkkunen, a declarat: „Pregătim acum Chips Act 2, pentru a ne asigura că Europa va putea proiecta și fabrica semiconductori AI”.
Cea mai mare problemă pentru industria europeană a cipurilor este slăbiciunea ecosistemului de inteligență artificială. Companiile din UE sunt actori minori la nivel global. În Europa se construiesc mai puține centre de date decât în alte regiuni. Pentru a fi competitivi, producătorii de cipuri de pe continent au nevoie de legături și mai strânse cu firmele din țările aliate.
Concentrându-se mai mult pe reglementarea IA decât pe implementarea tehnologiei, Europa rămâne în urmă. Gigantul american Nvidia valorează cu 30% mai mult decât întreaga bursă germană.
Războiul cipurilor este purtat acum prin controale la export și instrumente de securitate națională, care nu fac parte din repertoriul Bruxelles-ului.
UE se străduiește să-și refacă temele privind aprovizionarea cu microcipuri, după ce a fost nevoită să recunoască că nu a redus dependența de SUA și China
