O monedă digitală inspirată de popularul serial sud-coreean de pe Netflix Squid Game și-a pierdut aproape toată valoarea, deoarece s-a aflat că ar fi de fapt o înșelătorie.
Squid s-a promovat drept o criptomonedă „play-to-earn”, adică o monedă virtuală de care ai nevoie ca să poți juca un joc online. Jocul urma să fie lansat în noiembrie. Totodată, în joc s-ar fi putut câștiga criptomonede Squid. Teoretic, aceste criptomonede ar fi trebuit să poată fi schimbate în monede naționale sau alte criptomonede.
Cu toate acestea, oamenii care au cumpărat criptomonede au descoperit ulterior că nu le pot vinde. Moneda a crescut de mii de ori în numai o săptămână, dar acum nu mai valorează nimic, scrie CNN. Marțea trecută, Squid se tranzacționa la doar 1 cent. În mai puțin de o săptămână, prețul său a crescut la peste 2.856 de dolari. Valoarea sa a scăzut acum cu 99,99%.
Înșelătorie de tip „rug pull”
Acest tip de înșelătorie este numit în mod obișnuit „rug pull” de către investitorii cripto. Acest lucru se întâmplă atunci când promoterul unei criptomonede atrage investitori, apoi oprește activitatea de tranzacționare și fuge cu banii obținuți din vânzări.
Dezvoltatorii monedei Squid au câștigat o valoare estimată la 3,38 milioane de dolari (2,48 milioane de lire sterline), potrivit site-ului de tehnologie Gizmodo. Creatorii criptomonedei au devalorizat astfel valoarea monedei digitale. Înainte de a fi descoperită înșelătoria, capitalizarea de piață a Squid era puțin mai mare de 2 milioane de dolari, potrivit CoinMarketCap.
Semne că era o înșelătorie
Experții în criptomonede au avertizat asupra mai multor semne care arătau că ar putea fi vorba de o înșelătorie. Cel mai clar semn era că oamenii care cumpărau criptomoneda nu mai reușeau să o vândă.
Totodată, GIzmodo a subliniat că site-ul monedei avea greșeli gramaticale și de ortografie. De asemenea, CoinMarketCap recomandă investitorilor să fie atenți când cumpără criptomonede, întrucât nu există aproape niciun fel de supraveghere.
Squid putea fi cumpărată prin exchange-urile descentralizate PancakeSwap și DODO, care permit vânzătorilor să relaționeze direct cu clienții, fără o autoritate centrală, potrivit BBC.
Romanii au trait acest fenomen implantat de excroci cum a fost CARITASUL LU`STOICA DE LA CLUJ in anii 90 !