În ultimele săptămâni, au existat mai multe procese intentate de furnizori de știri, precum și de autori și alți profesioniști creativi care susțin că munca lor este folosită în mod nedrept pentru a elabora inteligența artificialăÎn ultimele săptămâni, au existat mai multe procese intentate de furnizori de știri, precum și de autori și alți profesioniști creativi care susțin că munca lor este folosită în mod nedrept pentru a elabora inteligența artificială.
Unul dintre cele mai importante procese a fost intentat de New York Times: acuză atât OpenAI, cât și pe proprietarul său, Microsoft, de utilizarea ilegală a milioane de fragmente de conținut jurnalistic pentru a antrena modele lingvistice de mari dimensiuni – exact creațiile care ar putea înlocui în cele din urmă traficul de căutare monetizat atât de platformele tehnologice, cât și de publisheri.
Așadar, problema este dublă. Nu numai că editorii și creatorii de conținut nu sunt plătiți în mod echitabil pentru conținutul utilizat pentru a antrena aceste modele, dar inteligența artificială este, de asemenea, pregătită să perturbe serios activitatea prin care consumatorii caută informații online.
În comparație, relatează Financial Times, cei 20 de ani de extracție rapace a chiriei de la creatorii de conținut de către Big Tech ar putea părea minori.
În momentul de față, atunci când oamenii folosesc un motor de căutare pentru a obține informații, li se afișează rezultate care îi pot conduce către site-urile web ale creatorilor. Creatorii pot face apoi bani din acest trafic prin publicitate digitală. Este o relație simbiotică – ceea ce nu înseamnă că este egală.
Încă de când Google a fost pionierul modelului de afaceri de vânzare de reclame pentru căutări, în 2000, creatorii de conținut au fost mai mult sau mai puțin la mila oricăror condiții de partajare a veniturilor pe care Big Tech a dorit să le ofere, dacă a oferit vreuna.
Situația a început să se schimbe în urmă cu câțiva ani, când Australia, urmată de Canada, a obligat platformele tehnologice să negocieze plățile cu editorii. Este mai bine decât nimic, dar taxele s-au ridicat la o fracțiune din ceea ce mulți experți spun că este o valoare corectă.
Dar IA este gata să facă să arate bine chiar și această relație asimetrică. Atunci când adresați o întrebare unui chatbot, cum ar fi ChatGPT de la OpenAI sau Bard de la Google, nu sunteți trimis pe site-ul web al unui creator. Dimpotrivă, vi se oferă direct răspunsul. Utilizatorii rămân în grădina împrejmuită a oricărei companii Big Tech care deține platforma de inteligență artificială.
Faptul că inteligența artificială a fost antrenată pe același conținut protejat de drepturi de autor pe care urmărește să îl ocolească adaugă un plus de insultă la prejudiciu.
Nu doar creatorii de conținut tradiționali sunt îngrijorați. Tot mai multe locuri de muncă creative vor fi realizate de software.
Este inversarea supremă și poate inevitabilă a punctului de plecare al world wide web, care a avut ca scop principal să ajute utilizatorii să găsească și să navigheze cu ușurință în multitudinea de pagini originale apărute odată cu generalizarea internetului.
Pe măsură ce Google și alte platforme tehnologice au crescut, obiectivul a devenit să vă țină înăuntru – prin încheierea de acorduri exclusive cu alte companii, cum ar fi Apple și Samsung, pentru a fi furnizorul lor de căutare preferat.
De asemenea, au achiziționat companii din domenii precum publicitatea digitală, sistemele de operare mobilă, social media și așa mai departe, pentru a îngrădi din ce în ce mai mult teritoriul online și pentru a păstra utilizatorii pe platformă.
În acest fel, Google a ajuns să domine căutarea, care, bineînțeles, depindea ea însăși de capacitatea de a se apropria de conținutul protejat prin drepturi de autor.
În unele privințe, IA perturbă acest model. Până la urmă, OpenAI al Microsoft, nu Bard al Google, este, până acum, jucătorul dominant. Dar, într-un alt mod, inteligența artificială este doar o altă etapă – poate cea finală – în procesul capitalismului de supraveghere.
Este vorba despre extragerea datelor și a atenției utilizatorilor și vânzarea lor înapoi în moduri care creează costuri de intrare din ce în ce mai mici și marje de profit din ce în ce mai mari pentru platforme.
Indiferent dacă chatboții ajung sau nu să ucidă căutarea, nu există nicio îndoială cine sunt câștigătorii în această ultimă iterație a capitalismului de supraveghere: companiile Big Tech. Să sperăm că vor trebui să plătească mai mult pentru ceea ce au luat.
