Încă din 7 octombrie, imaginile războiului Hamas-Israel au început să inunde platformele de socializare. Fiecare videoclip sau postare șocantă a atras noi perechi de ochi, a stârnit reacții îngrozite în întreaga lume și a creat cerere pentru mai mult.
Un al doilea front fusese deschis online, transformând bătăliile fizice într-un conflict informațional care se întindea pe tot globul. Partizanii digitali s-au confruntat pe Facebook, Instagram, X, TikTok, YouTube, Telegram și alte platforme, fiecare tabără luptând pentru a fi singura ascultată și crezută, angajată în dreptatea propriei cauze.
Like War
Câmpurile de luptă fizice și digitale sunt acum unite. În războiul modern, smartphone-urile și camerele de luat vederi transmit relatări despre aproape fiecare acțiune militară în spațiul informațional, relatează Foreign Affairs. Dezbaterile pe care acestea le stârnesc, la rândul lor, afectează lumea reală. Modelează opinia publică, furnizează cantități uriașe de informații actorilor din întreaga lume și chiar influențează deciziile operaționale diplomatice și militare atât la nivel strategic, cât și tactic.
Acest fenomen este descris în cartea LikeWar – The Weaponization of Social Media:o competiție pentru a comanda atenția. Dacă războiul cibernetic este piratarea rețelelor online, LikeWar este piratarea oamenilor de pe ele, folosind like-urile și share-urile lor pentru a face o narațiune preferată să devină virală.
Multe dintre forțele armate ale lumii au recunoscut importanța crescândă a spațiului informațional, deși strategiile de navigare în acest spațiu poartă nume diferite. Liderii iranieni investesc în capacități de „război ușor”. Forțele de apărare chineze plasează războiul „cognitiv” în centrul planificării lor. Armata americană a început să integreze „operațiuni în mediul informațional”.
Legătura dintre conflicte și social media nu este nouă, dar lupta digitală a atins noi culmi, atât ca amploare, cât și ca intensitate, în timpul războiului din Gaza.
Nici măcar în timpul invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina nu au fost disponibile atât de multe date în timp real despre fiecare mișcare pe teren. De asemenea, niciodată nu a inundat internetul atât de repede atâta minciună.
Rezultatul este un conflict informațional învolburat care transformă fiecare acțiune, de la un atac terorist la o lovitură aeriană și până la un schimb de focuri pe stradă, în propriul său micro-câmp de luptă, unde răspunsul online al utilizatorilor de internet din întreaga lume alimentează atât vechile nemulțumiri, cât și determină noi acte de violență.
Furia impregnează astăzi bătălia narativă într-o măsură mult mai mare decât a făcut-o în conflictele dintre Israel și Hamas în 2012, 2014 sau 2021. Postările lăudăroase ale Hamas cu privire la crimele macabre au oglindit tacticile de difuzare folosite de Statul Islamic, de cartelurile mexicane de droguri, de atacatorul islamofob din Christchurch în 2019 și de insurgenții americani la 6 ianuarie 2021.
Rețelele sociale devin arme pentru războiul informational, iar adevărul devine tot mai greu de găsit. În mijlocul acestui război de luptă narativă, combatanții se întrec în campanii de influență specifice, în multe cazuri dezinformare, pentru a înclina avantajul în favoarea lor.
Strategiile de informare pe care Israelul, Hamas și comunitatea pro-palestiniană le folosesc astăzi vor influența aproape sigur războaiele de mâine.
O lecție cheie este că, în aceste lupte, viralitatea poate învinge veridicitatea. Dezbaterile online, inclusiv cele cu o relație limitată cu adevărul, vor continua să influențeze cursul evenimentelor offline, modificând percepțiile publice și orientând deciziile oficiale.
Aceste bătălii informaționale nu vor înlocui practicile tradiționale ale războiului, dar ele devin esențiale pentru modul în care sunt purtate și câștigate conflictele moderne.
