Carul înaintea boilor: energia regenerabilă nu funcționează fără electricitate

Parcul eolian Couture din Poitou-Charentes, în sud-vestul Franței, se află în așteptare. Construcția de 33,3 megawați, care ar putea alimenta 30.000 de case, are o problemă: blocaj în rețea.

Dezvoltatorul proiectului, BayWa RE, spune că parcul eolian va trebui să aștepte opt ani până când va putea obține o conexiune la rețea – rețeaua de cabluri, substații și transformatoare care transportă electricitatea.

Potrivit Financial Times, în întreaga lume, dezvoltatorii de infrastructuri de energie regenerabilă sunt anunțați că trebuie să aștepte de la câțiva ani în unele regiuni ale SUA până la 15 ani în Regatul Unit înainte de a putea conecta proiectele la rețelele care se luptă să țină pasul cu schimbările în producția de energie electrică.Rețelele electrice sunt dețintute de stat în unele țări, dar privatizate în altele.

Matthias Taft, directorul executiv al BayWa RE, care are operațiuni în peste 30 de țări, părecizează că întârzierile de conectare la rețea reprezintă acum „principalul obstacol” în calea implementării proiectelor de energie regenerabilă nu doar în Europa, ci și în SUA și Australia.

„Ne confruntăm cu o situație foarte reală în care trebuie să așteptăm cinci, zece ani pentru conectarea la rețea. Avem o autorizație pentru a construi proiecte,  dar conexiunea fizică la rețea nu este disponibilă. Este cu adevărat o amenințare la adresa tranziției energetice”.

Pentru a limita creșterea temperaturii globale la mai puțin de 2 grade Celsius, energia regenerabilă generată trebuie mai mult decât triplată, de la 3.000 GW în prezent la peste 10.000 GW în 2030, potrivit Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile(IRENA).

Țările au fost ocupate cu stabilirea unor obiective ambițioase în materie de energie verde. În martie, UE a ajuns la un acord provizoriu care prevede ca, până în 2030, cel puțin 42,5 % din energia electrică să provină din surse regenerabile.

Apoi, în aprilie, grupul G7 s-a angajat să crească capacitatea eoliană offshore cu 150 GW până în 2030 și capacitatea solară la peste 1 terawatt. Un obiectiv global pentru sursele de energie regenerabilă ar putea fi oficializat la summitul ONU privind clima COP28 din acest an, care va avea loc în decembrie la Dubai.

Dar, în spatele zgomotului, puțini politicieni vorbesc despre rețea, infrastructura vitală pentru atingerea obiectivelor ambițioase și a planurilor net zero. Nu există suficientă infrastructură de rețea pentru a satisface nevoile sistemului energetic în schimbare, susține Mark Hutchinson, director în cadrul Global Wind Energy Council, asociația internațională de profil.

În cea mai mare parte a lumii occidentale, rețelele au fost dezvoltate după cel de-al doilea Război Mondial pentru a deservi marile centrale electrice care ard un combustibil fosil, cum ar fi cărbunele sau gazul. Electricitatea generată la centrala electrică era apoi trimisă prin intermediul unei rețele de linii și cabluri electrice către consumatori.

Tranziția ecologică va necesita o revizuire a configurației actuale. Pentru a înlocui o centrală electrică de mari dimensiuni sunt adesea necesare mai multe parcuri eoliene și solare, în parte din cauza naturii intermitente a energiei regenerabile; vântul nu bate întotdeauna. Toate au nevoie de conexiuni la rețea, însă, de obicei, acestea se află în zone îndepărtate.

Pe lângă acest obstacol, instalarea de panouri solare pe casele și întreprinderile care se alimentează în rețea – plus trecerea la vehicule electrice și pompe de căldură – a crescut complexitatea gestionării rețelelor electrice.

Investițiile de capital în rețele la nivel global au scăzut între 2017 și 2020 și au revenit la nivelul din 2016 abia în 2022, ajungând la 330 de miliarde de dolari.În Europa, investițiile în rețele au stagnat între 2015 și 2020, la aproximativ 50 de miliarde de euro pe an, înregistrând o ușoară creștere doar în ultimii doi ani.

Investițiile anuale globale în rețelele electrice și în așa-numita flexibilitate, care include stocarea energiei, vor trebui să atingă aproape 550 de miliarde de dolari pe an până în 2030. Comisia Europeană estimează că trebuie investite aproximativ 584 de miliarde de euro în rețeaua europeană până în 2030.