Care este calea corectă pentru a regla inteligența artificială? Binele public!

Unele propuneri guvernamentale încurajează dezvoltarea rapidă a IA. Dar alte proiecte de lege încearcă să o țină în frâu și să protejeze împotriva cazurilor de utilizare periculoase și a incursiunilor în viața privată și libertățile cetățenilor.

Și o serie de inițiative încearcă chiar să accelereze și să frâneze dezvoltarea IA în același timp.

În SUA, administrația Biden a lucrat la o agendă mai integrată de politică tehnologică care să abordeze utilizările tot mai largi ale inteligenței artificiale, luând în considerare concurența, confidențialitatea și prejudecățile, precum și modul de protejare a democrației, de extindere a oportunităților economice și de atenuare a unei serii de riscuri. Dar tehnologia IA se schimbă rapid- poate prea rapid.

Pentru a reglementa IA, mulți consilieri politici din Statele Unite și nu numai au căutat mai întâi o analogie.Speranța este că identificarea unei paralele, chiar dacă este una vagă, poate indica strategia de guvernanță existentă care ar trebui să se aplice IA, orientând inițiativele politice actuale și viitoare.

Economistul Samuel Hammond, de exemplu, s-a inspirat din efortul masiv al SUA din secolul XX de a construi și evalua riscurile legate de armele nucleare. Potrivit Foreig Affairs, el a propus un Proiect Manhattan pentru siguranța inteligenței artificiale, un proiect federal de cercetare axat pe cele mai cataclismice riscuri pe care le-ar putea prezenta.

Germania a susținut structura guvernanței IA după modelul Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN).

În mai 2023, Sam Altman, Greg Brockman și Ilia Sutskever – pe atunci co-lideri la OpenAI – au recomandat ca un cadru de guvernanță a IA să fie gestionat după modelul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; astfel, ONU ar stabili o birocrație internațională pentru a dezvolta standarde de siguranță și un regim de inspecție pentru cele mai avansate sisteme de IA.

Dar, problema analogiei cu secolul XX este că IA pur și simplu nu seamănă cu o inovație a secolului XX. Se schimbă în mod constant.

Prin urmare, care este calea de urmat? În loc să caute îndrumare în cadrele de reglementare din secolul XX, factorii de decizie politică trebuie să înceapă cu un prim pas diferit: să se întrebe de ce doresc să guverneze inteligența artificială. Este esențial să ia în considerare nu doar amenințările specifice de care se tem, ci și tipul de societate pe care doresc să o construiască.

Sistemele de inteligență artificială ar trebui să fie sigure și eficiente. Oamenii  ar trebui să știe că datele lor vor rămâne private. Și nu ar trebui să fie supuși folosirii unor algoritmi părtinitori.

Aceste valori de lungă durată pot – și trebuie – să ghideze în continuare guvernanța IA. Când vine vorba de tehnologie, politicienii cred prea des că abordările lor sunt constrânse de noutatea unui produs și că trebuie să se supună opiniilor creatorilor experți.

Legiuitorii pot fi prinși în capcana unui sentiment fals că noile tehnologii specifice au întotdeauna nevoie de legi noi specifice. Instinctul lor devine acela de a concepe noi paradigme de guvernanță pentru fiecare nouă dezvoltare tehnologică. Acest instinct este greșit.

Ancorarea guvernanței IA la o viziune a binelui public ar putea diminua confuzia și concurența în materie de reglementare, reducând fluxul de proiecte de lege uneori contradictorii pe care le produc în prezent legislatorii. Guvernanța IA nu trebuie să fie un obstacol în calea inovării.

Mai presus de toate, însă, factorii de decizie trebuie să recunoască faptul că guvernarea eficientă a inteligenței artificiale va fi un exercițiu de revenire la principiul de susținere a cetățenilor, nu doar o sarcină tehnică și de reglementare.