Dacă ați îndrăznit vreodată să adresați critici la adresa lumii cripto, sunt șanse mari să fi primit câteva reproșuri.
Probabil că vi s-a spus că n-aveți stofă de investitor, n-aveți îndrăzneală și veți muri săraci. Criptomonedele, în frunte cu bitcoin, ar fi calea sigură spre îmbogățire rapidă – și numai fraierii nu pricep acest luru.
Unii fraieri au înteles că spirala monedelor digitale este o înșelătorie, o versiune a unei scheme Ponzi. Fanii cripto susțin că nimic din toate acestea nu se aplică la bitcoin, care musai trebuie separat de restul rivalilor. Bitcoin nu este cripto. Dar ce-o fi? Un activ foarte bun, un colac de salvare pentru atât de mulți oameni din întreaga lume.
Ei afirmă că modul organic a în care luat naștere bitcoin nu poate fi reprodus și că, deși bitcoin poate fi copiat, va avea întotdeauna avantajul primului venit și, prin urmare, nu va putea fi detronat.
Subliniază, de asemenea, că nu exista o piață pentru bitcoin atunci când a fost inventat și, astfel, rețeaua a fost întreținută nu pentru profit, ci de oameni care au crezut în valoarea sistemului – spre deosebire de monedele ulterioare, unele dintre ele emise de mari corporații.
Maximaliștii susțin că mecanismul de stimulare al bitcoin, procesul de minerit „proof of work”, care consumă multă energie și pe care rivalul Ethereum tocmai l-a abandonat săptămâna trecută, este singura modalitate de a asigura un sistem cu adevărat descentralizat.
De fapt, notează Financial Times, ei vor să se distanțeze de multitudinea de eșecuri și escrocherii care au fărâmițat lumea cripto și au șters miliarde de dolari din capitalizare.Și argumentele lor nu rezistă.
În primul rând, nu contează care au fost originile bitcoin-ului – cei care îl promovează au acum aceleași stimulente financiare ca și cei care promovează orice alt token criptografic.
Satoshi Nakamoto, creatorul bitcoin, ar fi putut avea intenția ca acesta să fie folosit ca monedă, dar asta nu înseamnă că este așa – nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare și, în schimb, funcționează într-o structură în formă de piramidă care se bazează pe recrutarea constantă de noi membri.
În al doilea rând, bitcoin nu este, de fapt, descentralizat – nu numai că minerii se grupează pentru a forma „pool-uri miniere”, dar și bogăția este extrem de concentrată. Marți, MicroStrategy a anunțat că a cumpărat încă 301 bitcoins, ceea ce înseamnă că numai această companie deține acum aproape 0,7% din întreaga ofertă.
În al treilea rând, un „avantaj al primului venit” nu durează întotdeauna. Alte jetoane criptografice au deja diverse caracteristici pe care bitcoinul nu le are, și s-a vorbit din nou despre un „flippening”, în care valoarea Ethereum o va depăși pe cea a bitcoin datorită trecerii primului la o formă de minerit mai puțin energofagă din punct de vedere al emisiilor de carbon.
În cele din urmă, nu există nici măcar un acord asupra a ceea ce este bitcoin. Pentru marea majoritate, este vorba de moneda digitală cunoscută și sub numele de „BTC”, care se schimbă în prezent la aproximativ 19.000 de dolari.
Există însă și alte versiuni care s-au desprins, cum ar fi cea promovată de Craig Wright, omul care pretinde că este Satoshi și care spune că BTC este o înșelătorie.
Adevăratul motiv pentru care maximaliștii bitcoin – de fapt tot speculanți – vor îl separe de restul criptomonedelor este acela de a crea iluzia de raritate într-o lume în care nu există.
CoinMarketCap enumeră în prezent peste 21.000 de token-uri cripto diferite, pe care maximaliștii bitcoin le numesc „shitcoins”. Bineînțeles că o fac – dacă există o ofertă infinită, cum poate exista valoare? Aceasta este în continuare problema centrală a cripto, iar bitcoin nu o poate rezolva.
