SMURDoiala

Asa s-ar cuveni sa se cheme acest articul si el nu s-ar referi nici pe departe  la  interesantele  dezbateri  de  la  emisia  de  telepubela  intelectualizata si transmisa  la ore cat mai propice , “Acces direct”,  moderata de o blonda ponosita cu numele Gheorghe, vezi bine,  sau Gherghe, ca e mai putin prozaic si la care participa in tropot de soapte grosolane alde Miguel de la Italia, Simona Trasca, precum si un public de centura !

OTV-ul ca oteveul, ca toata lumea se da la el si e de bonton sa mi-ti-l provoace  si sa mi-ti-l faramiteze iezuitii intolerantei incercanate – ca parca acel ins cu mintea umpluta de calti si cu gandurile impaienjenite elitarist , intitulat  C. Stefanescu, tot venetic de pe la Plus-Nafloca precum gestionarul de la gubern, ar fi mai breaz !? – , dar ce te faci cu irigatorul purificator al acestei antene ( nu pot a va preciza numerul,  caci am vazut secventa cocotata pe hotnews si pe ziare punct ro,  doar  nu mi-am  pierdut  mintile  sa  adast pe astfel de canalizari teve ! ). Acolo a fost ceva cat se poate de limpezitor pentru framantarile curate ale societatii noastre de acum, schimb de palme, lacrimi de crocodil baltite si transformate in ras sacadat, cimilituri transpirate, injurii pedante si imbrinceli costelive, dar nici cu scandalul  “Smurd” nu mi-e rusine ! Izvoarele nationale ale malului par a fi imprevizibile si nesecate.

Ia sa oprim nitel cadrul si sa citim si ce-i dincolo de el. Plecam de la nenea Iancu Caragiale, refuzat la Academie, bandajat cu eticheta de alogen, considerat pandantul romanesc al umoristului Courteline de catre critica frantozeasca. Poate ca tocmai aceasta musteata firoscoasa de arnaut sa fi mijit in calitatea radiografiei exacte pe care a executat-o ‘mnealui lumii noastre. Il asezam alaturi si pe blegosul pufos si simpatico Arafat, cu nume cam usor prea terorizant si de larga amintire internationala. Si dansul a realizat ceva sumetit  in spatiul nostrum si primeste “picioare, spate, gios” imediat ce prisoseste pe lista de sfestanii propagandistice. Acum, sa nu mi-o luati in nume de rau, dar niminea, nicaieri, niciunde nu a fost in stare sa ne explice  cu calm ce si cum. Ba ca se privatizeaza, ba ca nu, ba ca se inchide, ba ca se deschide, ca portile la un concert rock sau ca usile magazinelor in ziua debutului soldurilor anuale. Pas de mai pricepe oarece ! Mai ales ca service private, pardon de expresie, exista déjà, trec mereu cand merg spre ai mei pe langa o chestie de-asta, pe strada Tunari. Smurd, dupa cate stiu de la amicii mei doftori, vine la locul vatamaturii si la timp si, deosebit de important, nu se lasa pana nu plaseaza pacientul impacientat. Nu mai spun ca primul diagnostic conteaza enorm, ca elefantii cand dorm,  iara  noi nu mai avem scoala de diagnosticieni de dinainte de cutremurul social din ’90. Daca acest serviciu ar fi fost si pe vremea lui musiu Lazarescu, nu mai era necesar filmul cu pricina ! Personal, nu inteleg de ce fundatia care atrage fondurile pentru atelajul smurd este tapetata si cu niscai nume oarecum publice, dar fara niciun fel de valoare pe sfoara serviciului ca atare. Ce cata acolo gazetarii locali E. Hurezeanu, R. Tudor si indeosebi M. Radulescu, fatuca aia mediatizata care a scris mai multe carti de popularizare decat a citit ? Ce  legatura au ei cu igiena muncii medicale, ca la munca intelectuala absolventul de drept sibian E.H., trimis cu o bursa Herder pe  premiul Anei Blandiana, ar fi cam singurul care nu s-ar prea  poticni? ( Nu stiu daca nu cumva mult mediocrul recenzent  D.C.Mihailescu fusese nominalizat inaintea lui, ca asa se obisnuia zice-se ! ). Nici cu isteria si cu porcaiala subit venita din partea ailalta n-ai ce sa spui ! Legea  e emanata din mintea rarefiata a lui Vladescu, de la finansa ? Ala de-i angajase ca consilieri ( cacofonie intru totul permisa  in  acest caz patologic ) pe A. Gherghe sau Gheorghe si D. Bittman ? Si oare prin privatizare si licitatie se intelege la noi si altceva decat leapsa pe furate si rezervata exclusiv pentru baietii de gasca, conform dictionarului de specialitate ?

Fireste ca totul este copiat si chiar graba asta cu legea sanatatii purcede socot  eu tot de la Frix sau Chix ala, Freaks sau Franks ! De la Carol Davilla si pana azi noi nu am slefuit forma abraziva a societatii iar cabinetele noastre medicale, private ori ba, sunt utilate spasmodic, in vreme ce serviciile oferite sunt numai de circumstanta.