Lipite cu izolirband. Iacă, dezacordeonistul de la Boli Interne a propus ca oamenii din dotare și din subordonare să cânte la ferești imnul național.Imnul național ca imnul național, dar seara, înainte de masă?Concertele se dau după șapte și jumătate, oră la care se închid ușile și accesul publicului nu mai este permis.
Altul și-a îmbrăcat vesta de meister sau de messer Schmidt,cum se spune la ei,și-a pus un batic la gură ca tâlharul din Connecticut reprezentat pe scena Teatrului Țăndărică și a inspectat niște valize cu oxigen proaspăt măcinat.
În sfârșit, al treilea și-a luat inima în dinți, a mușcat din ea vârtos și a inspectat niște răsaduri cu bătrîni de cea mai bună cantitate.Vorba unei bune prietene:când românașul vrea să se facă de rahat, reușește cu prisosință.
După aceste imagini silabisite grotesc,intrăm în carantina noastră de zi cu zi.Fie vorba între noi,am trecut prin cutremure, inundații,revoluții, ne trebuia și-o pandemie,acolo.De la aberația de libertate și de la 60 000 de victime scăpăm mai ușor cu ce-a dat Dumnezeu la statistică.Statistică făcută de una care s-a îmbrăcat în pungă să semene și ea cu Baubau.Sau cu Grim Reaper. Sau cu Muma Pădurii la pubertate.
Îmi spunea un amic, psihiatru de profesie şi hâtru de meserie, cum că după anul de pomină 1990 cazurile de paranoia au crescut cu patru mii la sută, mult mai mult faţă de producţia de schizofrenici la hectar de locuitor! Suntem un neam talentat, dar şi plin de el, de sine, înde sine! Şi care vrea să pară mai mult decât este. Ne pricepem la toate, de la vlădică şi până la ultimul acordeonist de bodegă, care îţi dau indicaţii în orice domeniu! Şi nu recunoaştem greşalele noastre. Nu vedeţi cum politrucii de birt de se rostogolesc găunos pe micile ecrane au soluţii la toate cele? Soluții solide.Nu vedeţi cum toţi inteleptualii nu acceptă contraziceri, nu băgaţi de seamă cum toţi analiştii nu spun decât monologuri cu faţa la perete? Și alea la ordin. Nu vedeţi cum toţi meseriaşii şi salahorii, cum se întorc de pe unde robotesc în condiţii mai mult sau mai puţin umilitoare, direct în gipane la mâna a treia se aburcă?
Am stat aproape două săptămâni într-o localitate montană dintr-un județ de dealuri. Am hălăduit zilnic prin împrejurimi și nu am văzut pe șușea decât mașini cu numere de Italia și de Spania. Niciuna dintre ele nu era vreo Dacie. Sigur, peste tot era plin de case refăcute și răsărite prin curțile oamenilor, majoritatea de bun gust, simple, nu de neam prost cu două sau trei caturi,în mijlocul unei comune funcționa un magazin alimentar de unde am remarcat cum țăranul român ia brânză și mezeluri de la vitrina asistată, marginea trotuarelor prin comune se prezenta umplută cu flori colorate divers etc. Românul rural dacă vine de-afară, nu are bemveu chiar dărăpănat și nu-și face casă din rigips în locul ăleia de paiantă, bătrânești, înseamnă că nu a reușit. Românul citadin nu-i diferit. Astfel, invitați fiind la o conferință ținută într-o școală de liceu cuibată (vorbă mateină) într-un cartier de blocuri, am remarcat un merțan nou, cabrioletă, ascuns în spatele unui bătător de covoare. Prietenul meu, Lucian, care mă însoțea, mi-a spus că o astfel de sculă costă pe puțin o sută de mii de parai. La bloc, precum imbecilitatea aia de pe nu’ce canalizare teve.
Mai este de observat oarece. Înainte vreme dacă deveneai ceva șef, șefuleț sau șefulică era absolut necesar să treci prin niscai cursuri de specializare la „Fane Babanu”, de management cum s-ar zice acușica pe radicalele astea păsărești de ultimă ploaie. Acum, toți miniștrii se laudă cu școli de informații, mai mult sau mai puțin mascate ori chiar direct cu vipușcă și ighileți. Ba se mai bagă și prin învățământ, vorbesc aerat și fac clăbuci online,deși sunt absolvenți de școli melitare Stas. Care fac și la domiciliul clientului „webminar”,seminar bre, blodogoreală inutilă,pierdere de vreme și de vară.Militarul în sens superior de regiune nu-i fanfaron, ca la Plaut, este chiar serios,pe alocuri filosof, ca la Xavier de Maistre. Ăla cu a sa „Călătorie în jurul camerei mele”, adică a lui, acoloșa. Asta facem noi, ne preumblăm între curte, hol,bucătărie și baia aia mare, cu cadă. Pe holul ălălalt,fără cadă, e Baia Sprie. Sau Baia Spre,spre balcon. Mare lucru să ai balcon, balconul îți dă nesiguranța zilei de mâine.
Și uite-așa,mai cu cântec, cu cântec înainte, harșt, copiem până și pozele vedetelor, la nivelul nostru de Gostat. Madonna s-a filmat în clăbuc gângurind vorbe impunătoare și de melodramă troțkistă, hop și țața Andrea Marin în costum antivirusat și cu mănușile invers. Grotesc cu mărgele, dragele mele!
