Am, posed, un amic de ne-a poposit in prispa de din alta lume, din alt veac si din alta meteahna. S-a inzapezit aici si-i plac si verile verzi, razgaiate de un soare stralucitor.
Ii place si amestecul de Bizant involburat cu aschii scite, eline, otomane, nemtesti, francofile. Cand i-am zis ca suntem „geanta latina” a zambit a radere de-mi venea sa-l pocnesc precum Nechezolul national pe baietul ala din dotarea televiziunii. Cerand lamuriri, mi-a raspuns obraznic ca stie asta de la scoala, dar ca latinii toti zic „si si no”, nu „da si nu” si in general sunt cam catolici! Spanaco di mierda, dar frantozeste am agrait eu. Ca sa priceapa. Apoi a mai avut neste rasfrangeri flegmatice ca, zice dumnealui, „sunteti in toate alea, da’ nu si in Schengen” si pe urma „nu aveti vize pentru americanci”, asa zicea el, ca un alt amic! Parol!
Din Fanar, din aceasta ograda plina de trandafiri de un rosu manios, zorele agatate pe poarta pana la ferestrele de la etaj, muscate stridente si regina noptii sangerie si ea, nu alba, ca aia din fundul curtii ridicata pe spinarea casei, de aici din locul unde nu se intampla niciodata mai nimic, unde trenurile mari nu opresc decat doar la semnal, unde nu te cheama nimeni, doar te trimite, unde politica expansiunii culturale si economice este un tic raspandit peste generatii se ardica o valva surazatoare de lasitate si de frica bulucita in fata destinului. Caligrafie fanata si natanga, cuminte, lipsita de gesturi teatrale si iesite din rand, mai ales la alesi! Le dau o sugestie administratorilor de la Trei Coceni, bieti tembeli filtrati din borhotul de la Murfatlar, tot fac pantofii celui mai inutil amploaiat al lumii, omul fara functie, sau posesorul functiei de vice despre care „Cactus Jack” spunea elegant ca „isn’t worth a pitcher of warm piss.” Hai sa ne cerem al cincizeci si catespelea stat al „confederatiei”! Ca poate asa ne baga in seama si ne invaluie in mireasma placuta si sleampata de barbecue, ca tot avem antrenament de la gratarele patriei! Vom omologa cei mai mari mici din Istorie, ca tot scriem Istoria asta pe pereti zi de zi, dupa spusele crainicilor si vestitorilor. Si mai ales ale caznitilor analisti-ghicitori in cositor!
Ca tot vin electiunile evropenesti si unde discursul dreptaci de tip legionaroid se face simtit mereu, sa citam un comentariu de text de pe web, extrem de pertinent, si deloc impertinent impanat de noi:
Nigel Farage asta, (care, fie vorba intre noi, nu poseda toate tiglele pe casa!) mai are si dreptate, oleaca: Romania este acum tara manelelor, a birocratiei spagare, a justitiei baronilor care actioneaza dirijat, a soselelor pululente (de la verbul frantozesc pulluler, a se multiplica rapid, a prolifera) cu gropi, indicatoare absurde, radare, gunoaie, a autostrazilor marete in proiecte care se termina dupa 25-30 de ani de la initiere insa unde exista si o inflatie de regi ai asfaltului, a mass-mediei care promoveaza doar tembelismul si la care mari „vedete ” sunt… (Maruta, Brancu, Gherghe, Capatos, precum si alti mastersefi scalciati la minte si deosebit de periculos de prosti, n.n.), a doctorilor care opereaza prost dar numai pe spaga incat toti politicienii romani se trateaza doar pe afara, a scolilor care scot semianalfabeti an dupa an, dar pe care-i promoveaza tata ulterior fiindca are bani, a oraselor care ar fi catalogate oriunde drept ghetouri pline de kitsch, de prost gust si insalubre, a injuraturilor la tot pasul, a mitocanilor cu papion si cu aere de intelectual si a pitipoancelor. De ce credeti ca toti strainii se uita la noi ca la niste alte alea?
Chiar asa, uite ca mai exista oameni, destul de multi anonimi, care gandesc curat, simplu si ingrijit! Dezgustul nostru, al tuturor in fata dezintegrarii culturale a neamului se culege ca polenul de pe buzele si din gandurile multor insi de toata isprava. Si ce-ar trebui facut? Scoala, cred eu. Dar ar trebui sa se aseze cineva responsabil si mult rabdator.
