AcasăȘTIRI EXTERNEZiduri și sârmă ghimpată: mai este Europa un continent deschis?

Ziduri și sârmă ghimpată: mai este Europa un continent deschis?

Ani de zile, UE a fost în mod clar anti-zid, disprețuind abordarea ca o soluție pe termen scurt nepotrivită valorilor europene.Dar vremurile s-au schimbat.

Alimentată de amintirea celor peste un milion de migranți care au venit pe țărmurile Europei și, cel mai recent, de acțiunile incendiare ale Belarusului de a împinge câteva mii la marginea de est a UE, dezbaterea asupra frontierelor a început cu seriozitate.

Cine plătește?

Mulți diplomați europeni se întreabă cine ar trebui să finanțeze barielele de frontieră. Pentru unii, acestea sunt un mod mai eficient de a proteja Europa, pe ideea unui furnizor de securitate. Se ridică o întrebare:  în viitor, Europa se va prezenta ca un continent deschis sau închis?

Barierele de frontieră cresc, iar 12 țări din bloc, de la Croația și Ungaria până la Danemarca și Polonia, au cerut Comisiei Europene să le finanțeze „în mod prioritar”.

Lituania, care a condus scrisoarea grupului celor 12 țări către Comisie, construiește o barieră peste 502 din cei 678 de kilometri de graniță cu Belarus. Și vrea ca UE să plătească factura de 152 de milioane de euro.  Tot lângă Belarus,  Polonia ridică un zid de 180 de kilometri.

Alte țări din grup s-au reunit pe tema finanțării, chiar dacă diferă pe alte subiecte legate de migrație.

Grecia, de exemplu, a semnat scrisoarea, deși susține redistribuirea obligatorie a solicitanților de azil în bloc – o abordare la care Ungaria se opune cu înverșunare.

Până acum, Comisia a fost ferm alături de Parlamentul European, refuzând să cedeze.

Dar tonul Parlamentului se poate schimba, notează Politico. Pe măsură ce subiectul a revenit în conversație, cel mai mare grup al legislativului, Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, a venit în sprijinul finanțării UE pentru barierele de frontieră.

UE a acuzat Belarus că ademenește migranții din Orientul Mijlociu la Minsk înainte de a-i conduce la granița UE – un „război hibrid” împotriva blocului.

Șase ziduri ale Berlinului

Indiferent de finanțarea UE, Europa continuă să construiască ziduri. Un raport recent a arătat că de la căderea Zidului Berlinului în 1989, țările europene au ridicat aproximativ 1000 de bariere terestre, echivalentul a șase “Berliner Mauer”.

Pe măsură ce aceste construcții s-au accelerat, Comisia și-a atenuat retorica. De fapt, chiar a susținut practica în situații specifice.

Când comisarul de interne Ylva Johansson a vizitat Lituania în august, ea a numit bariera de frontieră a țării „o idee bună”. Anul precedent, Ursula von der Leyen a lăudat Grecia pentru că este „scutul” Europei, pe măsură ce extindea un gard de sârmă ghimpată de-a lungul graniței cu Turcia.

„Sunt în favoarea unei Europe care își protejează granițele, dar nu a unei Europe care ridică sârmă ghimpată sau ziduri”, a declarat ministrul francez al Afacerilor Europene, Clément Beaune, ca răspuns la planurile Poloniei privind obstacolele la  frontiera cu Belarusul.

Ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, nu a fost de acord. „Construim o barieră între Uniunea Europeană și un regim care este gata să exercite presiune asupra Uniunii”, a spus el.

Țara nu ar trebui să suporte singură această povară, spun susținătorii, deoarece migranții intenționează să treacă în cele din urmă în Germania, Țările de Jos sau Belgia.

Lăsând deoparte retorica politică, există și o componentă juridică controversată a barierelor de la frontieră și un mesaj internațional pe care UE l-ar transmite: un bloc european dezbinat în interior, care se transformă într-o fortăreață.

S-ar găsi bani pentru asta, dar niciun gard sau zid nu îi va descuraja pe migranți să ia calea Europei.

author avatar
Radu Jacotă Redactor