Wahingtonul are de învățat de la Beijing. Drumul chinezesc al inovației

Timp de mai multe decenii, mulți americani au luat în derâdere China, considerând-o o națiune de imitatori incapabili de creativitate, ca să nu mai vorbim de inovație revoluționară.

În ultimii ani povestea s-a schimbat, iar orice mulțumire cu privire la superioritatea tehnologică a SUA s-a evaporat.

Rubricile de afaceri care explică aparenta incapacitate a Chinei de a inova au făcut loc unor articole de opinie care avertizează că țara este pe cale să depășească America în domeniul tehnologiilor strategice, cum ar fi inteligența artificială și 5G.

Explicațiile tradiționale pentru creșterea Chinei s-au concentrat în mare măsură pe furtul proprietății intelectuale. Deși acest lucru a jucat un rol, permițând producătorilor chinezi să creeze imitații ale anumitor produse, este prea simplist să ne imaginăm că doar asta explică progresul rapid al Chinei, sublinizază analiștii de la Foreign Affairs. Deși abordarea Chinei contrazice presupunerile profund înrădăcinate ale occidentului cu privire la necesitatea piețelor libere și a libertății de exprimare, ea a produs mai multe progrese tehnologice și succes comercial decât au crezut majoritatea experților americani. Acest proces a implicat trei pași cruciali.

Great Firewall

Primul pas, care a avut loc între 2000 și 2010, a fost crearea de către China a unei piețe mari, semiprotejate. Pentru a promova un ecosistem de inovare în curs de dezvoltare, piețele trebuiau să fie suficient de profitabile pentru a alimenta o concurență acerbă, dar era nevoie, de asemenea, de un anumit grad de protecție, astfel încât giganții consacrați din Silicon Valley să nu vină și să strivească startup-urile locale înainte ca acestea să poată porni la drum.

China a atins acest echilibru prin combinarea deceniilor de creștere economică fulminantă cu crearea Marelui Firewall, care blochează accesul la platformele online străine de top, cum ar fi Facebook și Google.

Perspectiva de a câștiga piața internă masivă a Chinei a atras investiții de capital uriașe din străinătate și a încurajat o concurență acerbă, dar Firewall-ul a oferit, de asemenea, startup-urilor locale o șansă de a lupta împotriva concurenților lor străini.

Colaborare SUA-China

Este al doilea și cel mai controversat pas al procesului. Decenii în șir, China a menținut legături științifice și comerciale cu universități, companii și laboratoare americane de top.

Acestea au variat de la profesori de la universitățile americane care colaborează cu colegii chinezi în cercetarea publică în domeniul inteligenței artificiale până la capitaliști de risc chinezi care investesc în startup-uri din Silicon Valley.

Criticii tind să vadă aceste legături ca pe un vector pentru furtul de proprietate intelectuală, un picior în ușă care a permis spionilor chinezi să fure „bijuteriile coroanei inovației americane”, după cum se spune într-un raport al Pentagonului din 2018.

Spionajul industrial și științific au fost o problemă majoră, dar cel mai mare impact al acestor legături transpacifice nu a venit din furt, ci din învățare.

Expunerea la procese inovatoare de nivel mondial a oferit Chinei hrana intelectuală – idei, cele mai bune practici și modele de operare – de care avea nevoie pentru a-și propulsiona ecosistemul tehnologic în curs de dezvoltare.

Începând cu 2008, inginerii chinezi care lucraseră la Google au început să se întoarcă acasă pentru a-și fonda propriile startup-uri, aducând cu ei o parte din cultura Silicon Valley.

Valul de resurse

Odată ce condițiile de piață și conexiunile internaționale au fost create, China a făcut al treilea pas, eliberând un val de resurse: capital de investiții, infrastructură fizică, ingineri calificați și energie birocratică. Dintr-un punct de vedere american, această investiție părea risipitoare și chiar contraproductivă, deoarece încălca preceptul sacru conform căruia guvernele nu ar trebui să aleagă niciodată câștigătorii.

Cu toate acestea, în China, s-a dovedit a fi o metodă eficientă de accelerare a difuzării și comercializării tehnologiei.Prin construirea și protejarea piețelor sale, învățând în același timp de la ecosistemele globale de inovare, China și-a accelerat în cele din urmă propria dezvoltare a tehnologiilor-cheie.

Acest succes nu a fost doar rezultatul unui plan general perfect executat. În schimb, a fost produsul ideologiei, al unei planificări inteligente, al unei munci intense și al unui pic de noroc. Deși intențiile Chinei au fost amestecate și uneori contradictorii, rezultatele finale au depășit toate așteptările.

Nici un proiect de lege sau o politică inovatoare nu va fi suficientă pentru a asigura menținerea avantajului SUA în domeniul tehnologiei. Dacă traiectoria Chinei îi învață ceva pe liderii americani, aceasta este că stimularea inovației tehnologice poate fi un proces confuz, încurcat și adesea contradictoriu.