„Vara aceasta, Iranul va deveni putere nucleară”. Avertisment teribil al fostului premier al Israelului. „Prea târziu pentru lovituri chirurgicale”

În această vară, Iran se va transforma de facto într-un stat nuclear „de prag”, susține fostul prim-ministru israelian Ehud Barak într-un lung articol publicat de Time, săptămâna aceasta. Iranul va avea suficient uraniu puternic îmbogățit pentru un dispozitiv nuclear și tehnologia necesară pentru a face din el o armă.

„În 2018 erau la aproximativ 17 luni distanță de acest prag; astăzi sunt probabil la doar 17 zile distanță”, a spus Barak, ignorând jurămintele solemne ale SUA și Israelului de a împiedica Teheranul să dobândească o armă nucleară.

Lovituri chirurgicale și riscul unui conflict

Deși Republica Islamică insistă că este legată de Tratatul de neproliferare (TNP0) – pentru a scăpa de sancțiuni mai grele – după mai bine de 20 de ani de încercări, Iranul este pe cale să treacă pragul fără întoarcere pentru a deveni membru al „clubului nuclear”. Aceasta a fost ambiția mullahilor dintotdeauna, scrie Debka File.

Tot ce le trebuie este să treacă la îmbogățirea izotopului de uraniu 238 de la 60% la 90%, adică la calitatea de armament, a spus Barak. Acest lucru necesită mai puțin timp și efort decât procesele de îmbogățire anterioare, necesitând spații mai mici, probabil tuneluri foarte adânci, dincolo de raza de acțiune a oricărei arme.

Teheranul ar pretinde apoi că orice atac efectuat împotriva acestor situri ar justifica afirmația sa că capacitatea sa nucleară este necesară pentru autoapărare.

Fostul prim-ministru israelian (ale cărui roluri din trecut au inclus cel de șef al Statului Major al IDF și ministru al Apărării) subliniază că, spre deosebire de loviturile chirurgicale care au fost luate în considerare în urmă cu 12 ani, sau care ar fi putut fi luate în considerare în urmă cu 4 ani – operațiuni care ar fi putut întârzia substanțial programul iranian (riscând în același timp un război cu Iranul) – această opțiune, astăzi, ar implica toate riscurile unui război, cu doar puține perspective de a întârzia programul nuclear iranian.

Cu toate acestea, susține el, un Iran înarmat nuclear devine o potențială amenințare existențială pentru Israel doar pe termen lung, deoarece construirea unui arsenal nuclear preliminar poate dura un deceniu sau mai mult.

„Ultimatum al SUA, amenințarea cu războiul”, factori de descurajare

Revenind la soluții, fostul lider israelian susține că singurul factor de descurajare eficient care a mai rămas ar fi un ultimatum diplomatic din partea SUA pentru a opri programul, susținut de o amenințare credibilă cu un război pe scară largă și înarmarea Israelului cu capacitatea militară de a merge mai departe pe cont propriu.

Puțini experți văd că acest lucru se va întâmpla. De asemenea, el îndeamnă Washingtonul să înființeze un mic club de state vizate, printre care se numără și Israelul, și să se asigure că investițiile mari în serviciile de informații minimizează riscul de a rata orice evoluție crucială. Ar trebui să se facă multe în ceea ce privește cooperarea operațională și diplomatică, de la operațiuni sub acoperire la politici publice.

Turcia, Egiptul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite trebuie să fie convinse de hotărârea Americii de a le proteja, pentru a le descuraja să își caute propriile bombe nucleare. Odată ce Iranul va abandona TNP, fiecare dictator de mâna a treia din regiune și nu numai ar merge pe varianta bombei nucleare, adâncind haosul din regiuni și așa tulburi.

„Una, dacă nu două bombe”

Dacă un nou acord cu Iranul, chiar și unul îndoielnic, ajută la menținerea TNP, acesta ar avea totuși un scop util, susține Barak. O altă voce care împărtășește punctul de vedere al lui Barak este expertul nuclear american Rober Joseph, care a scris săptămâna aceasta: „Iranul este deja un stat cu arme nucleare, cu suficient uraniu pentru a construi una, dacă nu două bombe”.

În ceea ce privește negocierile nucleare cu Iranul, aflate în impas, co-semnatarii europeni ai acordului din 2015, departe de a renunța, au venit cu un nou proiect pentru relansarea acestuia. Marți, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a avertizat însă că timpul se scurge și că nu mai există loc pentru alte concesii majore.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că Washingtonul examinează „proiectul de acord” pe care Borrell l-a împărtășit cu Iranul și cu alte părți la acordul din 2015 și că va răspunde direct UE.