La un an după urcarea sa pe tron, sultanul Haitham bin Tariq Al-Said a schimbat regulile pentru transmiterea puterii și l-a numit pe fiul său cel mare prinț moștenitor. O modalitate de a consolida încrederea și stabilitatea, piloni esențiali ai regimului pentru revitalizarea economiei bazată pe produsele petroliere.
Un vânt proaspăt bate cu siguranță peste monarhiile din Peninsula Arabică. În ianuarie 2020, sultanul Qaboos a murit după o domnie lungă de jumătate de secol. Exact un an mai târziu, vărul său Haitham, care l-a succedat, tocmai a ales un prinț moștenitor în persoana fiului său, Dhi Yazan, în vârstă de doar 30 de ani. Un contemporan al prințului moștenitor al Arabiei Saudite( celebrul “MBS” –Mohamed bin Salman, 35 de ani) și al Qatarului( șeicul Tamim Al Thani, 40 de ani). Dhi Yazan s-a remarcat când tatăl său a ajuns la putere devenind cel mai tânăr ministru al culturii, sportului și tineretului. Și la fel ca tatăl său, el a fost educat la Oxford în Marea Britanie, fosta putere colonială cu care sultanatul menține legături strategice. “Această numire este semnul schimbărilor politice la Muscat. Până acum, desemnarea suveranului se făcea colegial în cadrul familiei regale, în conformitate cu tradiția Ibadi, curent majoritar musulman în Oman. De acum înainte, în virtutea decretului promulgat, transmisia va fi neapărat intergenerațională: puterea sultanului va fi transmisă celui mai mare dintre fiii săi, apoi celui mai mare dintre fiii acestuia din urmă și așa mai departe”, notează analistul și istoricul Bader al-Saift, profesor la Universitatea din Kuweit, citat de AFP. Obiectivul este „ stabilirea unui mecanism specific și stabil pentru transferul de putere” , se arată în decretul regal. Când a murit în urmă cu un an, Qaboos, a cărui homosexualitate era cvasi-oficială, nu avea succesori – el însuși ajunsese la putere printr-o lovitură de stat împotriva tatălui său.
Liniștirea investitorilor
În timp ce longevivul Qaboos și-a dedicat cea mai mare parte a domniei sale stabilirii independenței Omanului, un prețios mediator între vecini puternici (în special Arabia Saudită și Iranul), economia se află în centrul preocupărilor lui Haitham. Confruntat cu scăderea prețului petrolului și cu efectele Covid-19(granițele sunt din nou închise pentru o săptămână), sultanatul se află sub presiune pentru raționalizarea fondurilor publice și diversificarea economiei pentru a o face mai puțin dependentă de țiței. „Planul Oman 2040”, revizuit de la pandemie, intenționează să dezvolte sectoarele turismului, agriculturii și pescuitului, cercetării miniere și economiei „ecologice”. Între timp, reformele se succed rapid: un procent de 40% a locurilor de muncă în sectorul privat, introducerea unui impozit pe profit, eliminarea treptată a subvențiilor la prețurile de apă și electricitate, crearea unei autorități de control financiar și administrativ. “Totul este făcut pentru ca noua generație de conducători să îmbunătățească atractivitatea Omanului, o compensare a scăderii prețului petrolului”, spune economista Fatma al-Arimi, care a participat recent la Washington la o masă rotundă organizată de Institutul Statelor Golfului.