Valul statelor „rebele”: se redesenează harta UE?

Timp de ani de zile, populiștii de dreapta au câștigat teren în noile țări membre ale blocului european, au inspirat grupuri politice de pe tot continentul și au alimentat temerile cu privire la viitorul democratic al Uniunii Europene.   

În Ungaria, premierul Viktor Orban și-a consolidat puterea asupra mass-media și a justiției. Admiratorii săi îl văd ca un politician hotărât să apere intersele țării, în timp ce criticii îl consideră o amenințare pentru “statul de drept” european – o noțiune dragă birocraților de la Bruxelles, dar care nu a împiedicat investiții masive în Ungaria.

În Polonia, partidul conservator Lege și Justiție a introdus schimbări ample în sistemul judiciar al țării, stârnind o alarmă în rândul judecătorilor, instanțelor și instituțiilor UE.

Iar în Slovenia, notează Politico,  prim-ministrul Janez Jansa a făcut presiuni asupra agenției de știri finanțate din fonduri publice și a subminat procesul de numire a procurorilor la nou înființata Procuratură Europeană.

Ungaria va organiza alegeri parlamentare în această primăvară și, pentru prima dată, opoziția îi pune probleme lui Orban.

O victorie a opoziției ar schimba nu numai retorica și politicile de la Budapesta, ci și dinamica Consiliului Uniunii Europene, unde Ungaria a jucat adesea rolul rebelului. Ar avea, de asemenea, implicații geopolitice pentru regiune: Orban a întreținut legături cu Beijing și Moscova, iar un nou guvern va face probabil o întoarcere și se va alinia mai strâns cu UE, Statele Unite și NATO.

Pe de altă parte, o victorie a lui Orban ar cimenta puterea liderului veteran și i-ar permite să continue să construiască o alianță de forțe eurosceptice pe tot continentul.

În Polonia, 2022 ar putea aduce o concurență intensă între Drept și Justiție și rivalii săi, în special fostul prim-ministru Donald Tusk.

Pe măsură ce tensiunile dintre Varșovia și Bruxelles se adâncesc, taberele rivale se vor ciocni probabil atât în ​​ceea ce privește statul de drept intern, cât și politica față de UE.

Reformele în justiție depind de parteneri de coaliție uneori imprevizibili pentru a guverna – și se vor confrunta cu presiuni interne și externe înainte de alegerile așteptate în 2023, dacă alianța de guvernământ nu se prăbușește mai devreme.

Și în Slovenia, Jansa va fi testat în cadrul unor alegeri așteptate în prima jumătate a anului viitor. Partidul său Democrat Sloven se bazează deja pe partenerii de coaliție pentru a-l menține la putere.

În același timp, gestionarea de către guvern a pandemiei – combinată cu scandaluri recurente – a ridicat întrebări cu privire la viitorul politic al premierului.

În ciuda temerilor UE cu privire la degradarea democrației și a statului de drept în Europa Centrală și de Est, această problemă nu a fost niciodată una care să fie rezolvată la Bruxelles.

Următoarele luni vor dezvălui dacă se va găsi un climat politic în regiune pe aceeași lungime de undă cu interesele europene sau dacă aceste țări – considerate aducătoare de probleme – vor reconfigura echilibrul politic de pe continent.