„Valea rubinelor”. Marii bijutieri internaționali finanțează indirect dictatura din Myanmar

Mari firme de bijuterie sunt acuzate că finanțează junta militară din Myanmar prin achiziții de rubine și alte pietre prețioase.

Aceasta este acuzația lansată de ONG-ul Global Witness, într-un raport publicat miercuri, 15 decembrie, detaliat pe 70 de pagini și fundamentat.

ONG-ul britanic a investigat la granița cu Birmania (Myanmar), această țară din Asia de Sud-Est cu 54 de milioane de locuitori, condusă de armată după o lovitură de stat din februarie.

Raportul arată cum cum exploatarea pietrelor prețioase, rubin și jad, principala bogăție a țării, a redemarat după puci.

Oficial, de peste un an nu se mai face nici o exploatare, iar minele sunt închise. Dar, în realitate, dacă e să credem numeroasele mărturii adunate de Global Witness, zeci de mii de oameni au fost autorizați să reia extracția.

În special în regiunea Mogok, în centrul țării, care concentrează 90% din resurse în pietre prețioase. Zona fusese supranumită „valea rubinelor” de către romancierul Joseph Kessel.

Acești oameni lucrează individual, în condiții foarte precare, și sunt nevoiți să plătească militarilor o mare parte din veniturile lor. Fie că sunt numite impozit sau mită, se rezumă la același lucru: înseamnă că la sfârșitul zilei,  banii din exploatare ajung în buzunarele dictaturii militare, în special ale comandantului ei, generalul Aung Ming Hlaing, a cărui familie controlează de altfel marile conglomerate miniere din Myanmar.

Bulgari și Van Cleef & Arpels, în centrul controverselor

Raportul indică câțiva bijutieri importanți, între care Pragnell, o firmă britanică, Van Cleef & Arpels, o subsidiară a Swiss Richemont, și Bulgari, deținută de grupul francez LVMH.

ONG-ul le suspectează că continuă să se aprovizioneze cu rubine de pe piața birmaneză și deci că finanțează dictatura, chiar dacă, din nou, oficial, nu mai există piață din moment ce minele ar trebui să fie închise.

Este un subiect vechi: legăturile dintre bijutierii internaționali cu regimul birmanez au fost de mult denunțate. Controversa s-a domolit când Birmania a cunoscut o liniște democratică, apoi s-a reluatr de la lovitura militară, scrie Francetvinfo.

Global Witness susține că a abordat cei mai mari 30 de bijutieri din lume. Și doar șase dintre ei (precum Tiffanys sau Cartier) susțin că au făcut aranjamente stricte pentru a nu mai obține pietre prețioase din Birmania, chiar și indirect.

Toate celelalte, se spune în raport, nu dau garanții asupra unui sistem adecvat de control al provenienței pietrelor. Apărarea obișnuită a acestor firme mari este de a spune că originea exactă a pietrelor și data exactă a extragerii lor sunt imposibil de dovedit, deoarece trec prin mâinile multor intermediari.

 Cel mai mare producător mondial de rubine

Trebuie spus că este tentant pentru bijutieri să se aprovizioneze  din Myanmar: este cel mai mare producător mondial de rubine, jad dar și de safire și diamante. Pentru rubine, singurul concurent real al Birmaniei este Mozambic, în Africa.

Resursa pentru puterea birmaneză este estimată între 350 și 415 milioane de euro. Prin urmare, ONG-ul britanic solicită un boicot internațional total al pietrelor prețioase de peroveniență din această țară.