Uniunea Europeană îi spune „niet” lui Vladimir Putin

După întâlnirea dintre președintele SUA, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, europenii se feresc să dea ochi cu liderul de la Kremlin. Divizați (dar când nu sunt ei divizați?) pe această temă, liderii țărilor Uniunii Europene, întruniți la Bruxelles, au decis vineri, 25 iunie, să excludă posibilitatea unui summit cu Rusia. Cei 27 cred că nu sunt îndeplinite condițiile.

Ideea unui summit între Uniunea Europeană și Rusia, propusă de Berlin și Paris, a fost respinsă. La finalul unui summit european de la Bruxelles (Belgia), liderii europeni nu au reușit să cadă de acord. Condițiile nu sunt reunite.

O serie de subiecte sunt enumerate, între care clima și mediul, energia, sănătatea, lupta împotriva terorismului și criminalitatea organizată. Ar fi fost primul summit între UE și Rusia de când Moscova a anexat Crimeea în 2014.

Un „mesaj greșit”

Germania și Franța au pledat pentru relansarea unui dialog cu Rusia, dar ideea reluării acestuia la nivelul summitului dintre UE și Rusia i-a împărțit pe liderii europeni. Țările baltice, Polonia, Suedia și Olanda se opun reluării dialogului cu un lider rus care-și intensifică acțiunile agresive împotriva țărilor UE și a celor din vecinătatea sa. Ei cred că asta ar trimite mesajul greșit.

„Este prea devreme pentru că până acum nu vedem o schimbare radicală în comportamentul lui Vladimir Putin”, a explicat președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. „A ne angaja fără nici o linie roșie, fără nici o condiție prealabilă, ar fi un semnal greșit”, scrie France 24.

Premierul leton, Krisjanis Karins, a declarat că UE riscă să recompenseze Rusia prin organizarea unui summit, în condițiile în care diplomația nu a reușit să pună capăt conflictului din estul Ucrainei cu separatiștii pro-ruși susținuți de Moscova.

Premierul olandez Marc Rutte a declarat: „Întâlnirea dintre președinții instituțiilor europene și Vladimir Putin nu mă deranjează”. Dar, „eu nu voi participa la întâlnirea cu Putin în calitate de membru al Consiliului European”.

Merkel, dezamăgită de marginalizarea lui Vladimir

Această decizie a fost dezamăgitoare pentru susținătorii summit-ului. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că este „important ca dialogul să fie menținut și că trebuie lucrăm la formatul acestui dialog”. Personal, mi-aș fi dorit un rezultat „mai îndrăzneț”, a conchis ea.

„Am sprijinit Germania și Franța pentru un dialog la cel mai înalt nivel cu Rusia. Acum este necesar să specificăm ce canale de dialog pot fi utile”, a declarat, la rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz.

„Relația cu Rusia nu poate fi limitată la sancțiuni economice și expulzarea diplomaților. La un moment dat, trebuie să avem posibilitatea de a ne întâlni în jurul unei mese”, a apărat premierul belgian Alexander De Croo.

Un dialog va fi inițiat în „domeniile de interes ale UE”, precizează concluziile adoptate la summit. Liderii europeni vor discuta apoi „formatele și condițiile acestui dialog cu Rusia”, adaugă textul.

Opțiuni pentru măsuri restrictive suplimentare

În loc de o întâlnire, liderii UE au decis să avertizeze Moscova cu noi sancțiuni suplimentare dacă urmărește ceea ce UE consideră o politică de dezinformare, cyber-atacuri și alte acte rău intenționate care urmăresc divizarea blocului comunitar.

Liderii UE au cerut Rusiei să arate „un angajament mai constructiv” și „să înceteze acțiunile împotriva UE și a țărilor din vecinătatea sa”. Aceștia au spus că sunt „gata să reacționeze într-o manieră fermă și coordonată la orice nouă activitate rău intenționată, ilegală și perturbatoare a Rusiei, folosind pe deplin toate instrumentele de care dispun”.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a fost însăcrinat să prezinte „opțiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancțiuni economice”.

Uniunea Europeană a impus sancțiuni asupra sectoarelor rusești de energie, finanțe și armament, precum și sancțiuni individuale asupra rușilor acuzați de încălcări ale drepturilor omului și de utilizarea armelor chimice interzise.