Un criminal invizibil: uneltele de pescuit au devenit cea mai mortală formă de poluare cu plastic a mediului marin

Uneltele de pescuit reprezintă o amenințare pentru vietățile din mare, timp de câțiva ani după. Plasele pescărești care ajung în mare pot prinde, încurca, sufoca sau chiar ucide animalele marine.

Mai grav este că toate aceste unelte fantomă pot prinde specii comerciale, dar și specii protejate luni, ani sau chiar decenii de la momentul la care au fost aruncate la voia întâmplării în mare.

Criza deșeurilor de plastic nu are o rezolvare

Criza deșeurilor de plastic a luat amploare în ultimii ani și nu pare să se facă nimic în acest sens. Marea Insulă de Gunoaie din Pacific crește pe zi ce trece. Din eșantioanele colectate de sistemul plutitor al Ocean Cleanup – care extrage plastic din Oceanul Pacific – reies indicii asupra unora dintre fragmentele de plastic, care sugerează că majoritatea acestor deșeuri pot fi urmărite până la cinci țări în care pescuitul este foarte dezvoltat: SUA, Japonia, Coreea de Sud, China și Taiwan, potrivit The Guardian.

Cunoscute oficial ca unelte de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate (ALDFG) – și neoficial ca „unelte fantomă” – aceste deșeuri marine cuprind plase de pescuit, funii, fir, capcane și alte accesorii de pescuit, în cea mai mare parte din materiale plastice durabile.

Pescuitul ucide vietățile marine

Uneltele de pescuit din plastic foarte puternice sunt mai probabil să se concentreze în locuri precum girul Pacificului de Nord, dar sunt, de asemenea, dispersate peste ocean. Cantitatea este notoriu dificil de măsurat, dar se estimează că între 500.000 și 1 milion de tone pe an ajung în mări.

Un sondaj din octombrie efectuat pe 450 de pescari din șapte națiuni mari unde pescuitul este o activitate comercială a estimat că 2% din uneltele de pescuit folosite la nivel global ajung în ocean. Ponderea poate părea mică, dar amploarea pescuitului global este enormă, spune Kelsey Richardson, autorul principal al studiului.

Aceste unelte fantomă contribuie cu aproximativ 20% din plasticul marin – cea mai mare parte din restul provine din surse terestre – dar sub apă, efectele sale sunt profund mai grave. Fondul Mondial pentru Natură numește deșeurile din pescuit cea mai mortală formă de plastic marin, constatând că încurcarea sau captarea de unelte fantomă afectează 66% dintre animalele marine, inclusiv toate speciile de țestoase marine și 50% dintre păsările marine.