Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până la un nivel care să limiteze creșterea economică, pentru a sugruma cererea și a combate inflația inacceptabil de ridicată.
„Trebuie să readucem inflaţia la 2% pe termen mediu şi vom face tot ceea ce trebuie pentru asta, adică să continuăm să majorăm dobânda de referinţă la următoarele şedinţe de politică monetară”, a spus președintele BCE Christine Lagarde la o conferinţă organizată miercuri la Frankfurt.
„Obiectivul nostru primar nu este să creăm o recesiune. Obiectivul nostru primar este stabilitatea preţurilor şi trebuie să ne îndeplinim acest obiectiv. Dacă nu ne îndeplinim mandatul, asta ar afecta cu mult mai mult economia”.
Lagarde a explicat că „prima destinaţie” a majorării dobânzilor va fi aducerea lor în zona neutră – undeva între 1,5% și 2%, cu mult peste rata de depozit de 0,75% a BCE.
Analiștii se așteaptă la o nouă majorare de dobândă, tot de 75 de puncte de bază, la reuniunea de politică monetară din octombrie, iar până la finele anului dobânda la depozite să treacă dincolo de 2%.
Următoarea mutare a BCE va depinde în mare parte de datele privind inflaţia în zona euro în luna septembrie, care vor fi publicate vineri. Ar fi vorba de 9,7%, un nivel al inflaţiei de cinci ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al băncii, respectiv o creştere a preţurilor de 2%.
Cel mai recent Eurobarometru indică faptul că aproape doi din trei cetățeni văd creșterea inflației ca fiind una dintre cele mai importante două probleme în acest moment.
BCE a majorat ratele dobânzilor cu 125 de puncte de bază în cadrul ultimelor două ședințe, cel mai rapid ritm de înăsprire a politicii monetare înregistrat vreodată, însă inflația ar putea fi încă la câteva luni de la vârful său, ceea ce arată o cale și mai dură din partea unei bănci care a început să majoreze dobânzile cu mult după majoritatea colegilor săi de top.
După o revenire în prima jumătate a acestui an, 0,8%, datele recente prezintă o încetinire drastică a economiei europene, care se va prelungi până în primul trimestru din 2023.
Creşterea accelerată a preţurilor reduce veniturile gospodăriilor și puterea de cumpărare – și este însoţită de previziuni referitoare la o recesiune în zona euro.
Presiunile asupra prețurilor se răspândesc în mai multe sectoare, în parte din cauza impactului costurilor ridicate ale energiei în întreaga economie. Deprecierea monedei euro s-a adăugat, de asemenea, la ascensiunea inflației.