Oficialii de la Bruxelles vor analiza responsabilitatea marilor companii, mai ales în sectorul muncii.
Potrivit proiectului legislativ, companiile trebuie să răspundă la încălcarea drepturilor din lanțul lor de producție, „o datorie de vigilență”, ai cărei termeni vor fi verificați de oficiali și ONG-uri.
Propunerea Comisiei Europene, care va trebui discutată de europarlamentari și state membre, urmărește să oblige companiile să identifice și să corecteze deficiențele pentru care sunt responsabile, inclusiv de către subcontractanții lor din străinătate.
Asemenea unui text în vigoare în Franța din 2017 și a altor legi în pregătire (Germania, Austria, Țările de Jos etc), se referă la încălcări ale drepturilor omului și sociale (munca copiilor, muncă forțată, abuz de expropriere, securitatea clădirilor ) și daune mediului (defrișări, poluare, expunere la toxicitate).
„Dacă o companie identifică potențiale impacturi negative asupra drepturilor omului sau asupra mediului, trebuie să ia măsuri adecvate pentru a le preveni și minimiza”, în special prin „garanții contractuale” cu subcontractanții săi sau partenerii de afaceri obișnuiți, potrivit proiectului consultat de AFP.
“O lipsă de ambiție”
Această „datorie de vigilență” ar fi impusă doar grupurilor europene de peste 500 de angajați cu venituri anuale de peste 150 de milioane de euro, precum și companiilor extraeuropene cu o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro.
„Obligații de vigilență simplificată” (limitate la riscuri majore) se vor aplica companiilor europene cu peste 250 de angajați, dacă veniturile acestora depășesc 40 de milioane de euro și jumătate provin din sectoare „de risc” (textile, piele, minerale, agricultură)
Același lucru este valabil și pentru grupurile non-europene care generează 40 de milioane în UE.
Aproximativ 13.000 de companii europene și 4.000 din țări terțe ar fi afectate.
Statele, odată ce textul este încorporat în legislația lor, ar fi responsabile de supravegherea aplicării acestuia și de aplicarea amenzilor administrative.
Victimele încălcărilor, inclusiv cele comise în străinătate de către subcontractanți, vor putea, de asemenea, să acționeze în justiție în UE pentru daune, dacă compania nu poate demonstra că a făcut tot ceea ce a fost „rezonabil” posibil pentru a minimiza riscul.
Deputații europeni denunță însă „o lipsă de ambiție”: „Excluderea completă a IMM-urilor înseamnă că 99% din companiile europene își vor continua activitățile de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat europarlamentarul Anna Cavazzini, considerând “relaxarea” acordată companiilor cu 250 până la 500 de angajați “complet nejustificată”.
De asemenea, Richard Gardiner, expert de la ONG-ul GlobalWitness, consideră o eroare gravă faptul că măsurile împotriva corupției nu sunt incluse în proiectul legislativ.