UE latră la Belarus dar nu poate să muște. De ce Lukașenko este un test pentru Occident

Uniunea Europeană trebuie să acționeze ferm și concertat în cazul avionului deturnat de Belarus pentru a aresta un disident politic. Chiar dacă au fost anunțate primele sancțiuni împotriva regimului lui Alexandr Lukașenko, ele sunt departe de a-l zdruncina pe aliatul lui Vladimir Putin.

Este o chestiune a faptului împlinit: un zbor civil de la Atena la Vilnius a fost deturnat de Belarus și forțat să aterizeze lângă Minsk, în urma unei amenințări false cu o bombă. Motivul real al acestei diversiuni a fost prezența la bord a lui Roman Protasevici, un jurnalist de opoziție extrem de critic cu Lukașenko, care a fost arestat.

Dificil ca cei 27 să nu reacționeze: este vorba despre un zbor european. Luni, liderii europeni „au condamnat cu tărie aterizarea forțată a unui avion al companiei Ryanair la Minsk (…) care a subminat siguranța aeriană”. Un act calificat drept „terorism de stat” de mai multe capitale, în timp ce Uniunea Europeană a decis să închidă spațiul său aerian pentru Belarus, pe lângă alte sancțiuni economice și simbolice.

Putin testează limitele celor 27

„Acesta este în mod clar un test pentru Uniunea Europeană, mai ales că în spatele Belarus se ascunde influența Rusiei”, un aliat al regimului Lukașenko, notează Lukas Aubin, doctor în geopolitică pentru spațiile post-sovietice.

Uniunea Europeană a eșuat adesea în „testele” anterioare împotriva Rusiei, în special în episodul anexării Crimeei. După acest eșec „Rusia nu a încetat să testeze limitele și neajunsurile celor 27”, susține cercetătorul, scrie 20 Minutes.

Aceeași observație din partea Annei de Tinguy, istoric și politolog francez, specialistă în Rusia: „Belarus a avut un comportament inacceptabil, care vizează direct Uniunea Europeană. Aceasta din urmă este forțată să reacționeze”.

Regimuri democratice vs regimuri totalitare

Da, dar cum ? Acesta este probabil adevăratul test pentru europeni: să găsească un răspuns adecvat, corect și ferm. Și acest lucru nu este ușor, mai ales că intervenția militară poate fi exclusă automat.

Lukas Aubin: „Începând de aici, găsim limita regimurilor democratice în fața regimurilor autoritare. Folosirea forței este apanajul Rusiei și Belarusului, chiar și împotriva propriilor populații. În fața acestui fapt, cei 27 se regăsesc limitați”.

Sunt capabili europenii de un răspuns adecvat? Desigur, primele sancțiuni au fost luate, dintre care unele au fost destul de puternice, cum ar fi suspendarea survolării spațiului aerian bielorus – 2.000 de avioane survolează Belarus în fiecare zi. Și interzicerea liniilor aeriene bieloruse să intre în spațiul aerian al blocului comunitar. Dar, în mod clar, par insuficiente pentru a îndoi regimul autoritar de la Minsk.

Impactul redus al alianțelor non-militare

Poate Bruxelles să meargă mai departe? „Uniunea Europeană este formată din 27 de state împotriva unuia, ceea ce încetinește foarte mult deciziile și acțiunile sale potențiale. Este dificil să găsești un consens sau să lovești puternic”, subliniază Lukas Aubin. O problemă pe care Belarus nu o are. „Putem vedea încă una dintre limitele alianțelor non-militare: au un impact redus”.

Dacă există diviziuni în rândurile celor 27, traduse printr-o încetinire în luarea deciziilor, totuși blocul comunitar, prin numărul și lui, are o pondere grea.

UE poate încă sancționa sever Belarusul, economic vorbind. UE este un partener esențial pentru Belarus, cu care există multe alianțe comerciale, iar excluderea ar avea efecte grave. În timp ce această criză diplomatică este un test pentru Bruxelles, el poate demonstra în cele din urmă că arsenalul său de sancțiuni este vast și amenințător.

Nici prea-prea, nici foarte-foarte

Apare aici o nouă dificultate. „Întreaga problemă este să nu afectăm societatea civilă prea mult cu aceste sancțiuni”, subliniază Anne de Tinguy. Să luăm de exemplu închiderea spațiului aerian din Belarus: „Prin urmare, nu complicăm și extrădarea oponenților politici ai regimuluiLukașenko?, se întreabă Lukas Aubin, în condițiile în care Belarusul aplică încă pedeapsa cu moartea.

A pedepsi prea aspru Belarusul comportă un un risc semnificativ: „Dacă izolăm țara prea mult, o împingem și mai mult în brațele Rusiei, care doar așteaptă asta”, afirmă Anne de Tinguy.

O Rusie deja necesară pentru supraviețuirea politică a lui Alexandr Lukașenko și care ar putea deveni și mai indispensabilă pentru dictatorul de la Minsk ar fi scenariul perfect pentru Vladimir Putin.

Aubin susține: „Rusia a căutat întotdeauna să aibă o zonă tampon între Uniunea Europeană și ea însăși și să nu fie înconjurată de țările celor 27. Belarus îi poate oferi asta”. Pentru Uniunea Europeană, testul este, prin urmare, multiplu: a ști cum să răspundă, dar și găsirea răspunsului adecvat.