În ciuda gălăgiei mediatice făcute la momentul impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei, Occidentul cam începe să-și dea seama că, pentru a-și asigura securitatea alimentară, este necesară revizuirea acestor măsuri. Aparent, Uniunea Europeană a făcut deja câțiva pași în direcția potrivită, dar încă nu are curajul să meargă până la capăt de frica „partenerului” de peste Ocean, care continuă să dicteze direcția de urmat.
Astfel, potrivit unor rapoarte obținute de jurnaliștii Reuters, blocul comunitar ar intenționa să dezghețe unele fonduri rusești blocate pentru a permite efectuarea tranzacțiilor internaționale cu alimente și îngrășăminte.
Moscova scoate la vânzare tone de cereale
De asemenea, există informații referitoare la un proiect pe care Bruxellesul îl are în vedere și care ar urma să faciliteze exporturile de alimente din porturile rusești. Este vorba despre acele contracte semnate de Moscova cu diverși parteneri din Vest și intrate sub incidența sancțiunilor dictate în primăvară.
Prin aceasta, Europa speră să-și asigure partea în comerțul cu cele 37 de milioane de tone de cereale pe care Moscova intenționează să le exporte în 2022. Cu alte cuvinte, dacă sancțiunile n-au avut efectul scontat, dimpotrivă, Bruxellesul vrea măcar să reia comerțul cu Federația Rusă, asigurându-și securitatea alimentară.
Până în prezent, blocul european a implementat șase pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la „operațiunea militară specială” din Ucraina. Printre măsurile coercitive se numără restricțiile financiare și bancare care includ înghețarea fondurilor rusești din băncile străine. Se estimează că peste 300 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale Ruse au fost deja înghețate ca urmare a sancțiunilor! În plus, alte 14 miliarde de euro aparținând unor persoane și entități private au fost, de asemenea, blocate.
Interesele UE, ignorate de SUA
Toate măsurile punitive luate au afectat interesele UE. În schimb, America a fost singura care a avut de câștigat de pe urma sancțiunilor impuse Rusiei.
Fluxul comercial dintre UE și Federația Rusă este mare, intens și dinamic și depășește cu mult sectoarele strategice, cum ar fi energia și agricultura. Cu toate acestea, blocul european, ca parte a umbrelei militare NATO, care este condusă de SUA, are mari dificultăți în a acționa suveran atunci când interesele sale se ciocnesc de cele ale Washingtonului.
De fapt, mulți analiști recunosc că Europa a aderat la sancțiunile radicale dictate împotriva Rusiei doar fiindcă s-a dovedit ineficientă în a gestiona presiunea exercitată de aliații americani.
Noua poziție adoptată de Bruxelles pare a avea legătură cu o „carte albă” primită de la Washington. Recent, SUA au autorizat o revizuire parțială a sancțiunilor, autorizând tranzacții legate de îngrășăminte, semințe și alte produse agricole. Nu este greu de anticipat de ce Casa Albă s-a sucit – Guvernul SUA a știut dintotdeauna că acestea vor fi efectele sancțiunilor (criză alimentară, criză energetică), dar în campania sa fanatică antirusă a ales să le accepte și să continue planurile de boicotare a Moscovei.
Și dacă Putin refuză?
Problema este că societatea internațională nu își mai permite deloc să meargă pe acest drum. Iar cuvintele Secretarului General al ONU, Antonio Guterres, ilustrează cel mai bine nemulțumirea globală: „Ne confruntăm cu un risc real de foamete multiplă în acest an, dar putem evita această catastrofă dacă acționăm acum”.
De fapt, criza aprovizionării cu alimente este o problemă care încă macină Occidentul deoarece Moscova poate refuza să-și vândă cerealele și îngrășămintele dacă decide că este nepotrivit să mențină comerțul cu națiunile care îi impune sancționi.