UE caută să împiedice participarea Chinei la proiecte științifice comune „sensibile”

Uniunea Europeană presează China să accepte o listă de condiții înainte de a-i permite să coopereze cu cercetători europeni în domenii sensibile de cercetare, dar există temeri ca legăturile cu Marea Britanie, Elveția și Israel pot fi afectate prin regulile propuse.

Din 2019, UE și China negociază un acord pentru consolidarea cooperării bilaterale în proiectele de cercetare și inovare. Până în prezent, cooperarea s-a limitat la o serie de domenii în care exista un interes comun puternic, precum securitatea alimentară, agricultura și biotehnologia.

Comisia Europeană dorește acum ca guvernul chinez să respecte regulile privind chestiuni precum proprietatea intelectuală, accesul la fonduri de cercetare și dezvoltare, accesul liber la cercetarea publicată, etica, mobilitatea cercetătorilor și reciprocitatea.

Însă oficialii UE se declară frustrați de lentoarea progresului, din cauza a ceea cea ce ei descriu ca o reticență aparentă din partea Chinei de a accepta astfel de condiții ale unui „joc cinstit”.

În consecință, executivul european se întreabă dacă să lase deoparte domenii tehnologice sensibile precum știința cuantică, inteligența artificială și 5G.

„Cel mai mare obstacol din partea chineză este că nu vede necesitatea de a discuta condițiile-cadru”, a declarat un oficial al UE. „Pentru moment, dorim să ne limităm cooperarea la domenii în care credem că putem coopera în deplină siguranță”.

Garanții pentru o cooperare „echitabilă” cu Beijingul

Oficialul a negat că acest lucru echivalează cu protecționismul, dar a spus că blocul comunitar este mai „conștient de riscuri” și că are nevoie de garanții pentru a se asigura că cooperarea este „echitabilă” – permițând UE să își păstreze autonomia strategică în domeniile cheie.

Oficialii UE spun că negociatorii chinezi susțin că unele dintre reguli nu intră sub incidența Ministerului științei și tehnologiei din China.

Cererile UE urmăresc să facă colaborările chineze mai deschise oamenilor de știință europeni.

„Relația este percepută și cred, pe bună dreptate, din partea europeană ca fiind dezechilibrată”, a spus Jean-Eric Paquet, director general al Comisiei Europene pentru cercetare și inovare.

„Există, în esență, acces deplin la Europa, dar un acces foarte greu și formal limitat la resurse din partea chineză”.

Reciprocitatea, greu de găsit

El a adăugat că Beijingul este dispus să coopereze în domeniile în care Europa conduce, dar este mult mai reticent în a face acest lucru în zonele în care China începe să exceleze. „Reciprocitatea este foarte greu de găsit”, a spus Paquet.

Până în prezent, discuțiile au progresat fragmentat. Guvernul chinez a acceptat propunerea Comisiei de a lansa o inițiativă emblematică privind schimbările climatice și biodiversitatea – un program de cercetare la scară largă, cu finanțare de aproximativ 1 miliard de euro în aproximativ un deceniu.

Cele două părți au convenit, de asemenea, să își continue cooperarea în domeniul alimentar și al agriculturii.

Războiul cuantic și dezvăluirile lui Edward Snowden

Tehnologia cuantică este un domeniu deosebit de sensibil. Beijingul pompează miliarde în cursa pentru a dezvolta primul computer cuantic funcțional, care ar putea distruge cele mai puternice forme de criptare și ar putea revoluționa puterea de calcul – ducând la o cascadă de consecințe politice și economice.

Alte proiecte au primit sume semnificative, inclusiv o constelație de sateliți cuantici. Dar pe măsură ce cercetarea trece de la cercetarea de bază la cercetarea mai aplicată, oamenii de știință și factorii de decizie politică din ambele părți sunt mai puțin dispuși să-și împărtășească cunoștințele, scrie Politico.

Însuși președintele chinez Xi Jinping a subliniat importanța tehnologiilor cuantice pentru securitatea și concurența strategică a țării. O parte din interesul țării pentru tehnologia cuantică a fost declanșată de informațiile dezvăluite de Edward Snowden din iunie 2013, care datează de pe vremea când era subcontractant la Agenția Națională de Securitate a SUA și care arătau amploarea activităților serviciilor americane de informații în China.

„Se pare că dezvăluirile lui Snowden au sporit îngrijorările cu privire la securitatea informațiilor naționale și vulnerabilitățile la cyberspionaj și influență, determinând o căutare de noi soluții de securitate cibernetică dezvoltate local”, a scris grupul de reflecție american Center for a New American Security.

Proprietatea intelectuală și lista de prieteni

Diplomații UE susțin că Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, face presiuni pentru ca blocul comunitar să excludă toate țările care nu sunt membre de la cooperările de cercetare privind tehnologia cuantică, de teama furtului proprietății intelectuale.

În consecință, țările din afara UE care au relații de cooperare de lungă durată cu cercetători din UE precum Marea Britanie, Israel și Elveția ar putea fi excluse din cererile de finanțare ale UE pentru cercetare cuantică.

Există îngrijorări că Breton încearcă, de asemenea, să excludă aceste țări din consorțiile spațiale și de inteligență artificială finanțate de programele cadru Horizon ale UE, pentru cercetare și dezvoltare.

Diplomații UE au discutat, vinerea trecută,  propunerea în domeniul cuantic a Comisiei, în cadrul căreia 19 țări membre – din care Germania, Spania, Austria și Italia, dar nu și Franța – și-au exprimat îngrijorarea cu privire la excluderea Marii Britanii, Israelului și Elveției, potrivit unui diplomat dintr-una din țările UE care se opun propunerii.

„Nu puteți pune Marea Britanie și Elveția în aceeași oală cu China și Iranul”

Acestea au susținut că s-ar merge prea departe și proiectele UE ar fi private de expertize cruciale, lăsând blocul comunitar și mai în  urmă în spatele Chinei și Statelor Unite.

„Nu puteți pune Marea Britanie și Elveția în aceeași oală cu China și Iranul”, a spus diplomatul. „Dacă așa arată ideea lui Breton de autonomie strategică, vom avea dificultăți, Comisia va trage preșul de sub bazele unor de colaborări fructuoase”.

Grupul de lobby Eurotech Universities Alliance a declarat într-o scrisoare deschisă că excluderea „țărilor partenere de lungă durată și de încredere, precum Elveția, Israel și Marea Britanie, nu este în interesul comunității europene de cercetare sau al societății în general și ar putea fi dăunătoare pentru cooperarea internațională”.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că discuțiile sunt încă în curs cu privire la măsura propusă. „Orice limitare se va face întotdeauna în acord cu statele membre și cu respectarea angajamentelor noastre în cadrul acordurilor bilaterale. Acestea (limitările) vor fi excepționale, reduse la minimum absolut necesar și justificate în mod corespunzător”.