„Ucraineni, rușii nu vă sunt dușmani”. Putin, „lucrat” din interior !

În timp ce majoritatea rușilor dau vina pe Occident pentru situația din Ucraina, intelectualii din Rusia încearcă să spună lumii că nu toată lumea este aliniată în spatele lui Vladimir Putin.

Istoricul Andrei Zubov și-a dat seama pentru prima dată că Putin ar putea fi serios cu privire la invadarea Ucrainei, în decembrie, când liderul de la Kremlin și-a prezentat pentru prima dată lista de cereri radicale către Occident: garanții legale că Ucraina nu va adera niciodată la NATO și îndepărtarea tuturor forțelor militare occidentale din Europa de Est.

„Dacă nu ar fi existat război”

„Era absolut clar că aceste cereri vor fi respinse și că Putin va trebui să răspundă”, a declarat Zubov pentru The Moscow Times. „El trebuie să reacționeze și să lovească ceva. Și a lovi ceva înseamnă război”.

La fel ca mulți dintre cei care trăiesc în Rusia din ce în ce mai autoritară a lui Putin, Zubov s-a simțit neputincios să schimbe cursul evenimentelor. În urmă cu câteva zile, el a găsit un mod în care să-și dezvăluie frustrarea – o petiție prin care se cere Rusiei să facă pasul înapoi, redactată de veteranul militant pentru drepturile omului și disidentul din epoca sovietică Lev Ponomarev. Zubov și-a adăugat numele, fără ezitare.

O scrisoare deschisă – intitulată „Dacă nu ar fi existat război” – este unul dintre singurele semne de rezistență publică în interiorul Rusiei împotriva consolidării militare a Kremlinului în jurul Ucrainei, despre care agențiile de informații occidentale spun că a depășit acum 100.000 de soldați.

Scrisoarea critică „partidul războiului” de la Kremlin, solicită pace și îndeamnă ca atenția politică să fie îndreptată către problemele interne tot mai mari ale Rusiei, cum ar fi creșterea costului vieții.

100 de personalități de rang înalt – Ponamarev și unii colegi disidenți sovietici, actori, scriitori, cântăreți, jurnalişti și politicieni liberali – au semnat scrisoarea înainte de a fi publicată.

Majoritatea sunt oponenți veterani ai lui Putin, au fost militanti consecvenți împotriva alunecării Rusiei către represiune în timpul mandatului său de 22 de ani. Alte 5.000 de persoane și-au adăugat de atunci numele printr-un formular deschis.

Puțini se așteaptă să iasă ceva concret din asta, dar totuși spun că își doresc ca opoziția lor să fie înregistrată.

„Sunt destul de sceptic cu privire la modul în care Kremlinul va reacționa la orice fel de apel din partea cetățenilor”, a spus Andrei Neșaev, care a fost ministrul Economiei la începutul turbulenșilor ani 1990. „Totuși, este important să spunem ce credem. Este important pentru noi, colegii noștri, pentru societatea rusă în general să arătăm că există o poziție alternativă”.

„Oamenii sunt puerili și naivi”

„În sensul cel mai pragmatic, cu greu va schimba ceva. Dar la un nivel mai înalt – cu cât vocea disidenților poate ajunge să însemne ceva în viitor – va avea un impact”, a spus Veronika Dolina, o poetă și compozitoare celebră.

Petiția – care acuză Kremlinul că „înșală și folosește oamenii” și că manipulează societatea pentru a declanșa un război „imoral, iresponsabil și criminal” – le cere lui Putin și Kremlinului să dea înapoi.

Dar există puține semne că această interpretare a evenimentelor va influența publicul rus. Un sondaj independent Levada Center a constatat că doar 4% dintre ruși cred că Kremlinul este responsabil pentru escaladarea situației la granița cu Ucraina.

Cei mai mulți dau vina pe SUA și NATO. Chiar și dintre rușii care spun că se opun în general lui Putin, doar 8% cred că Moscova trebuie blamată.

„Există dezinvoltură și neglijență în societatea rusă – lipsa capacității de a gândi independent este, din păcate, aproape absolută”, a spus Dolina. „Da, oamenii sunt puerili și naivi – dar cred că sunt absolut împotriva unui război real”.

„Vrem ca oamenii din Ucraina să înțeleagă că rușii nu sunt dușmanii lor”, a spus Leonid Gozman, un alt politician proeminent din anii ’90, care a semnat scrisoarea, într-o postare pe rețelele de socializare, cerând altora să-și adauge numele pe listă.

„Mi-e frică, la fel ca oricărei persoane sănătoase la cap”

Oricât de ineficientă ar fi semnarea unei petiții, există puține opțiuni deschise pentru cei care doresc să respingă un Kremlin care a demontat complet orice opoziție oficială și a redus la tăcere sute de critici.

„Bineînțeles că mi-e frică – la fel ca oricărei persoane sănătoasă la cap care trăiește în Rusia acum și urmărește ce se întâmplă. Oricare dintre noi ar putea deveni o victimă a acestei represiuni. Dar asta nu înseamnă că voi tace”, a spus actrița Tatiana Lazareva

Dacă Kremlinul nu va asculta, unii dintre susținătorii scrisorii vor să-și trimită mesajul mai departe. „Este clar că asta nu-l va convinge niciodată pe Putin, dar trebuie să spunem restului lumii – ruși, ucraineni, europeni, americani, toată lumea – că „Rusia” și „Putin” sunt lucruri foarte diferite”, a spus Zubov.

Istoricul și-a pierdut slujba de profesor la cea mai de elită universitate din Moscova, după ce a comparat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 cu Anschlussul Germaniei naziste în Austria în 1938.

El a adăugat: „Putin spune că «Rusia vrea asta» sau «Rusia cere asta». Nu, Putin și Kremlinul fac cereri – nu Rusia sau rușii”.