Ministrul Turismului din Noua Zeelandă, Stuart Nash, a precizat că turiștii bogați ar trebui să fie răsfățați „fără rușine” mai degrabă decât cei care călătoresc pe bani puțini, cu rucsacul în spate.
Cu ocazia redeschiderii frontierelor, ministrul își exprimă din nou antipatia față de turiștii cu buget redus.
Focus pe cei „care cheltuie mult”
Recent, Stuart Nash a detaliat liniile directoare pentru refacerea industriei turistice a țării, care a fost paralizată de Covid-19. Înainte de pandemie, turismul internațional reprezenta o parte importantă a economiei Noii Zeelande, reprezentând 9,3% din PIB-ul acesteia.
„Astăzi, sectorul turismului trebuie să se concentreze în primul rând pe vizitatorii care cheltuiesc mult”, spune Nash. „Oferta turistică nu ar trebui să fie orientată către persoanele care călătoresc prin țară cu 10 dolari pe zi și tăiței instant la cină”, adaugă el, scrie Slate.
Cu toate acestea, sunt oare backpackerii – un nume dat persoanelor care călătoresc independent și cu un buget mic – mai puțin valoroși pentru Noua Zeelandă decât cei cu mai mulți bani?
O politică „snoabă și elitistă”
Politica turistică a lui Stuart Nash, axată pe călătorii înstăriți, a fost contestată în trecut. În 2020, ministrul a declarat că vrea să atragă doar turiști care „zboară la clasa business, închiriază elicoptere pentru a zbura în jurul ghețarului Franz Josef și iau masa în restaurante cu stele Michelin”.
Considerată „snoabă, elitistă și ruptă de realitate”, această politică a a atras în scurt timp mânia călătorilor. Până în prezent, niciun studiu nu a demonstrat că persoanele mai bogate contribuie mai mult la economia țării, spune James Higham, profesor de turism la Universitatea Otago.
Săracii scot mai mulți bani?
„Nu am găsit nicio dovadă care să susțină acest lucru”, spune el. Dimpotrivă, oamenii bogați tind să călătorească „mai departe, mai repede, să stea mai puțin timp și să cheltuiască mai puțini bani”. De exemplu, turiștii bogați care călătoresc pe nave de croazieră reprezintă 9% din vizitatorii țării, dar reprezintă doar 3% din cheltuielile pentru turism.
În schimb, turiștii cu venituri mici, cum ar fi studenții și turiștii cu rucsacul în spate, sunt susceptibili să rămână mai mult timp în țară, acumulând astfel cheltuieli care contribuie mai mult la finanțele țării.
Pe de altă parte, „călătorii bogați lasă o amprentă de carbon mult mai dăunătoare pentru țara noastră decât cei cu rucsacuri”, continuă James Higham. „Aceștia efectuează în mod regulat călătorii care geneerează emisii mari de dioxid de carbon, ceea ce este deosebit de rău pentru destinații îndepărtate precum Noua Zeelandă”