AcasăȘTIRI EXTERNETurcia. Economia este în bernă, planează spectrul sărăciei

Turcia. Economia este în bernă, planează spectrul sărăciei

Turcia. Economia este în bernă, planează spectrul sărăciei

În timp ce dificultățile economice îi erodează popularitatea electorală, președintele Recep Tayyip Erdogan preferă să descrie în discursurile sale o Turcie pe care Occidentul este gelos și pe cale să devină „una dintre cele mai mari economii din lume”.

Gulay Avsar vine în mod regulat la această piață din orașul vechi din Ankara, cunoscută pentru prețurile sale mai rezonabile decât în ​​altă parte. Dar chiar și aici, îi este din ce în ce mai dificil să-și umple coșul, la fel ca multor turci care acum au de-a face cu creșterea, uneori zilnică, a prețurilor.

„Este a treia oară când vin să cumpăr niște brânză și vin cu mâinile goale după ce am văzut prețurile. Totul este atât de scump”, deplânge această pensionară în vârstă de 65 de ani.

Deja fragilă înainte de pandemia Covid-19, economia turcească dă semnale de alarmă cu o inflație persistentă și slăbirea lirei turcești.

Uleiul de măsline costă cât aurul

Prețul la anumite alimente, cum ar fi uleiul sau produsele lactate, crește în fiecare săptămână.

„Uleiul de măsline costă cât aurul. Poate fi făcut cadou persoanei iubite”, spune Ahmet, care a venit și el la piață să se aprovizioneze.

În spatele sarcasmului, se ascunde tragedia multor turci cu venituri modeste care au căzut brusc sub pragul sărăciei și pentru care a găsi ceva de mâncare fără a-și cheltui ultimii bani a devenit o luptă zilnică.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale publicat în aprilie 2020, 13,9% din populația Turciei trăiește sub pragul sărăciei naționale, care a fost stabilit la 4,3 dolari (3,59 euro) pe zi per persoană.

Laptele pentru sugari, sub cheie în magazine

„Lucrez de douăzeci de ani în cartiere sărace pentru a ajuta oamenii aflați în precaritate. Accesul la alimente nu a fost niciodată o problemă așa mare cum este astăzi”, a declarat Hacer Foggo, fondatorul ONG Deep Poverty Network.

În trecut, „dacă nu ai avea de mâncare, ai putea cere de la vecinii. Dar astăzi, nici vecinii nu au nimic”, spune ea.

În aceste cartiere trăiesc în majoritate muncitori în construcții, cei care colectează deșeuri în vederea reciclării și femei și copii care încearcă să-și câștige existența ca vânzători ambulanți.

„Am văzut mame care își hrănesc bebelușii cu supe la plic pentru că nu mai pot cumpăra lapte pentru sugari. Este atât de scump încât supermarketurile le pun în rafturi închise, ca și cum ar fi un produs de lux”, spune Hacer Foggo.

Însă sărăcia îi afectează acum nu numai pe cei care au fost întotdeauna în situație precară, ci și pe cei din cercurile care credeau că sunt protejați.

„Oamenii care s-au trezit brusc șomeri sau care nu ceruseră niciodată ajutor alimentar vin acum la noi”, spune Foggo.

 „Guvernului nu-i pasă”

Gulay Avsar, pensionara, nu și-a imaginat niciodată că într-o zi nu va mai putea plăti facturile la gaz. Cu lacrimi în ochi, spune că nu mai are încălzire acasă, în ciuda temperaturilor care scad sub 0 ° C noaptea în Ankara. „Guvernului nu-i pasă. Dacă îi întrebați, toate aceste griji nu există”, spune femeia.

Erdogan: „Mi se pare exagerat”

În octombrie anul trecut, videoclipul în care un comerciant îi spunea președintelui Recep Tayyip Erdogan că „nu mai poate aduce pâine acasă” a provocat un revoltă pe rețelele sociale. „Mi se pare exagerat”, a răspuns șeful statului.

În timp ce dificultățile economice îi erodează popularitatea electorală, președintele Recep Tayyip Erdogan preferă să descrie în discursurile sale o Turcie pe care Occidentul este gelos și pe cale să devină „una dintre cele mai mari economii din lume”.

Pentru Erinc Yeldan, profesor de economie la Universitatea Kadir Has din Istanbul, politicile monetare proaste care au favorizat creșterea bazată pe îndatorare și lipsa de încredere în piețe sunt la originea inflației galopante.

„Inflația a fost oficial de 14,6% în 2020. Dar această cifră este doar o medie. Ea este mult mai mare, în jur de aproximativ 22%, pentru produsele alimentare care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor populațiilor cu venituri modeste”, explică el.

Potrivit economistului, creșterea cumulată a prețurilor din 2018 pentru produsele alimentare a fost de 55%.

 Dușmanii imaginari ai președintelui

Confruntat cu critici, Recep Erdogan a acuzat comercianții sau „lobby-urile” că vor să obțină profituri neloiale.

„Creăm dușmani imaginari pentru a preveni ca nemulțumirea să nu se transforme într-o reacție împotriva guvernului”, a spus Enric Yeldan.

Șeful statului turc este așteptat să anunțe, vineri, o serie de reforme, în încercarea de a restabili economia.

Sunt planificate subvenții pentru investitori, precum și o reducere a cheltuielilor publice, dar experții rămân sceptici, scrie Boursorama.

„Turcia încearcă să-și găsească drumul în ceață, deoarece instituțiile au fost demolate. Salvăm doar mobilierul”, a spus Yeldan. „Există o adevărată problemă de guvernare”.

 

author avatar
Tudor Borcea