Donald Trump a uimit oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului la sfârșitul săptămânii trecute, când a părut să invite Rusia să invadeze membrii NATO care nu-și îndeplinesc obligațiile privind cheltuielile de apărare.
Trump are un lung istoric de remarci incendiare la adresa alianței militare. În calitate de președinte, el a criticat în mod obișnuit statele membre care nu au reușit să atingă obiectivul minim de 2% din cheltuielile de apărare și le-a spus consilierilor, în mai multe rânduri, că dorește ca Statele Unite să se retragă complet din NATO.
Într-o anumită măsură, oficialii din Europa și Washington s-au obișnuit cu aceste remarci. Totuși, declarația lui Trump, potrivit căreia nu doar că ar refuza să protejeze o țară membră NATO împotriva Rusiei, ci că ar încuraja Rusia să atace alți membri ai alianței, a fost picătura care a umplut paharul.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că limbajul lui Trump „subminează securitatea noastră”. Și servește “doar intereselor lui Vladimir Putin”, potrivit președintelui Consiliului European, Charles Michel.
Thierry Breton, șeful piețelor interne ale Uniunii Europene, a mers și mai departe: „Democrația americană este bolnavă”.
Trump are o afinitate de lungă durată pentru Putin. La summitul de la Helsinki, Finlanda, în 2018, el a luat partea liderului rus în detrimentul serviciilor de informații americane în ceea ce privește eforturile Moscovei de a interveni în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Țările europene au sporit cheltuielile pentru apărare în ultimul deceniu, stimulate de anexarea Crimeei de către Rusia și de pivotul strategic al SUA, care se concentrează pe Indo-Pacific.
NATO de astăzi este unul foarte diferit de cel de când Trump a părăsit Casa Albă, relatează Foreign Policy. Invazia Rusiei în Ucraina a determinat mulți membri să își analizeze propriile cheltuieli de apărare, pregătirea militară, investițiile în producție și achiziția de armament.
Dar chiar dacă tot mai multe țări iau avânt pentru a atinge ținta de cheltuieli de apărare a NATO, Uniunea Europeană va rata obiectivul de a furniza un milion de proiectile de artilerie Ucrainei până în martie. „În acest moment, Occidentul nu este pregătit pentru o acțiune militară serioasă”, a declarat Artis Pabriks, fostul ministru al apărării din Letonia.
La Washington, Congresul a adoptat discret o lege în cadrul bugetului apărării pe 2024 pentru a împiedica orice președinte american să se retragă unilateral din NATO fără a obține mai întâi aprobarea Senatului. Măsura, care are susținere bipartizană, a fost privită pe scară largă ca un efort de a „securiza” apartenența SUA la alianță în fața lui Trump.
Cu toate acestea, experții susțin că remarcile sale ar putea totuși să provoace daune semnificative pentru a submina poziția NATO, care se bazează pe acordul unanim al membrilor pentru a lua aproape orice decizie semnificativă.
NATO poate aplica articolul 5, clauza de autoapărare, dacă toate cele 31 de națiuni sunt de acord să o facă – chiar dacă nu contribuie cu trupe. Dacă Rusia ar testa articolul 5, teama este că un viitor președinte Trump ar putea lăsa aliații să ghicească dacă Statele Unite le vor veni sau nu în ajutor.
Europa și NATO ar trebui să-și remodeleze interesele și strategiile dacă America ajunge pe mâinile unui astfel de președinte. Iar Trump să se joace cu focul doar la el acasă.