La o săptămână după ce Israelul a lansat atacul asupra Iranului, cea mai recentă lovitură americană pune Washingtonul în conflict direct cu Teheranul.În urmă cu cinci luni, președintele Donald Trump a promis să fie un pacificator și un unificator. Sâmbătă, Statele Unite au atacat Iranul, lovind trei instalații nucleare – Fordo, Natanz și Isfahan.
De asemenea, submarinele US Navy au lansat peste 30 de rachete Tomahawk în Iran, au declarat doi oficiali din domeniul apărării pentru NBC News.
În discursul său de inaugurare din 20 ianuarie, Trump le-a spus americanilor: „Ne vom măsura succesul nu doar prin bătăliile pe care le câștigăm, ci și prin războaiele pe care le încheiem – și poate cel mai important, războaiele în care nu intrăm niciodată”.
Operațiunea de sâmbătă marchează o ruptură puternică față de promisiunile anterioare ale lui Trump de a ține America departe de război, notează CNBC. Decizia este o întoarcere bruscă de la a „preveni al treilea război mondial” și de a pune capăt „haosului din Orientul Mijlociu”.
„Obiectivul nostru a fost distrugerea capacității de îmbogățire nucleară a Iranului și stoparea amenințării nucleare reprezentate de statul numărul unu din lume care sponsorizează terorismul”, a declarat Trump. În total, șase bombe de tip „bunker buster” au fost folosite asupra complexului nuclear Fordo, potrivit Fox News.
La o săptămână după ce Israelul a lansat atacul asupra Iranului, cea mai recentă lovitură americană pune Washingtonul în conflict direct cu Teheranul. Și, după cum a avertizat duminică ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, va avea ”consecințe veșnice”. Iranul ”își rezervă toate opțiunile pentru a-și apăra suveranitatea, interesele și poporul”.
Misiunea permanentă a Iranului pe lângă Organizația Națiunilor Unite a trimis o scrisoare Consiliului de Securitate în care „condamnă vehement bombardarea ilegală și nesăbuită de către Statele Unite a instalațiilor nucleare iraniene”, adăugând că Washingtonul și Israelul „vor fi trași la răspundere pentru aceste încălcări flagrante ale dreptului internațional”.
Pe măsură ce America se adâncește într-un conflict pe care odată a încercat să îl evite, nu e clar cât de realiste mai sunt promisiunile de pace ale lui Trump.
Succesul militar nu înseamnă neapărat succes politic. Ocupația americană a Irakului se încadrează într-un studiu de caz privind catastrofele politicii externe, în timp ce intervențiile americane în Afganistan, Libia și Somalia au fost eșecuri asemănătoare.
În urma Războiului din Golf, amprenta militară a SUA în Orientul Mijlociu a devenit un strigăt de mobilizare pentru al-Qaeda și a jucat un rol în evenimentele care au condus în cele din urmă la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.
Trump se vrea un negociator priceput. Dar se înșeală amarnic dacă își închipuie că Iranul va ridica steagul alb.
