Majoritatea economiilor țărilor dezvoltate au revenit la sfârșitul acestui an la nivelurile de dinaintea pandemiei. Dacă stabilizarea a fost eficientă datorită intervenției masive a guvernelor, sunt totuși 3 puncte de urmărit care ar putea avea consecințe semnificative asupra piețelor în 2022.
Boursorama prezintă așteptările și perspectivele pentru anul ce vine privind evoluția inflației, schimbarea politicilor monetare ale băncilor centrale și menținerea unor bune fundamente corporative.
Inflația, numai “tranzitorie”?
În 2021, piețele au asistat la o mișcare spectaculoasă a inflației, un maxim istoric de 4,9% în noiembrie. Provocarea acum este dacă această mișcare este durabilă sau tranzitorie. Guvernele țărilor din zona euro trebuie să continue să susțină redresarea economică și consolidarea finanțelor lor publice, susține FMI, dar se ferește să mai definească inflația drept temporară.
Inflația își găsește sursa în special în accelerarea considerabilă a cererii de bunuri.Cererea foarte puternică și bruscă a surprins companiile care s-au trezit cu stocuri reduse, ducând la lipsuri. Companiile accentuează dezechilibrul pentru că achiziționează mărfuri pentru a nu fi luate pe nepregătite ulterior, cu riscul ca cererea să se stabilizeze și ca firmele să se găsească cu stocuri în exces.
Între timp, situația provoacă blocaje în porturi și scumpirea mărfurilor. De asemenea, creșterea prețurilor la energie este principala sursă de accelerare a inflației.
„Ritmul inflației este ghidat de prețul energiei și prețul mărfurilor impulsionat de politica economică”, potrivit directorului strategiei de piață a Ostrum AM, Stephane Deo, care prezice că „efectele de recuperare nu vor fi decât pe termen scurt”.
Politicile monetare, spre o înăsprire?
Politicile economice și monetare au făcut posibilă limitarea impactului crizei de sănătate asupra economiei. Cu toate acestea, abordarea a fost foarte diferită de ambele maluri ale Atlanticului.
Statele Unite au văzut instituirea indemnizațiilor de șomaj, în timp ce Europa a mizat pe creșterea ajutorului public. Riscul a fost suportat de state, nu de gospodării și întreprinderi.Divergența dintre politicile economice se regăsește și în politicile monetare. BCE și Fed nu au aceeași dorință de a acționa.
Rezerva Federală intenționează să crească rata dobânzilor la sfârșitul anului viitor, dar Banca Centrală Europeană a asigurat inițial că nu va face acest lucru. „Luăm piciorul de pe accelerație, nu punem frâna”, explică Stephane Deo. Prin urmare, ratele ar trebui să rămână scăzute pentru o perioadă foarte lungă de timp, iar o creștere va fi “foarte moderată” dacă va avea loc în Europa.
Afaceri și investiții
Redresarea foarte puternică a cererii – China, SUA, UE – însoțită de eliminarea unora dintre incertitudinile legate de vaccin, au determinat companiile să revină cu optimism pe piețe. În Europa, 30% dintre companii se împrumută la rate negative și rata de nerambursare este de doar 3%. De asemenea, multe dintre ele și-au restabilit marjele și fluxurile de numerar, dar trebuie să facă față costurilor de producție care cresc extrem de rapid.
Analiștii piețelor financiare recomandă investiții în companiile din sectorul energetic și de sănătate sau cel al mărfurilor de bază, inclusiv sectorul de lux, cu o revenire puternică. În schimb, există marje în scădere la anumite companii penalizate de problemele lanțului de aprovizionare, precum sectorul auto.
