La 1 februarie, armata a răsturnat guvernul lui Aung San Suu Kyi, punând capăt unei fragile tranziții democratice.
Surprinsă de o mișcare de protest fără precedent, junta a înăsprit represiunea, care a ucis deja zeci de oameni în fosta colonie britanică(cunoscută și ca Birmania).
De ce a avut loc o lovitură de stat?
De la independența sa în 1948,Birmania a fost zguduită în mod regulat de loviturile de stat. Prima a avut loc în 1962, sub ordinele generalului Ne Win, care a rămas la putere douăzeci și șase de ani. A doua, în 1988, a treia în 1992. Și ultima în 2021. La 1 februarie, generalul Min Aung Hlaing a răsturnat guvernul ales democratic în 2015 și a declarat starea de urgență pentru un an. Armata i-a arestat pe premierul Aung San Suu Kyi și pe președintele Republicii, Win Myint, acuzându-i de fraudă electorală în timpul recentelor alegeri legislative, din 8 noiembrie 2020, care au fost câștigate în mod covârșitor de partidul lor, Liga Națională pentru Democrație (LND). De acum înainte, armata deține din nou toate puterile. „Marea tragedie istorică din Birmania datează de la începutul colonizării britanice în 1885, când regele a fost forțat să se exileze. Britanicii au spulberat brusc simbolul sacru al unității naționale. De atunci, armata a înlocuit monarhia”, explică analistul David Camroux, expert în Asia-Pacific.Soldații se simt cu atât mai legitimi, deoarece au fost întotdeauna garantii integrității teritoriale a acestei țări, care are 130 de minorități etnice.
De ce este din nou Aung San Suu Kyi în închisoare?
„Doamna din Rangoon” a fost plasată în arest la domiciliu și apoi acuzată – absurd – de deținerea de walkie-talkie importate ilegal, încălcarea restricțiilor legate de coronavirus, încălcarea unei legi privind telecomunicațiile și “incitare la tulburările publice”. Procesul ei a fost deschis pe 1 martie. “Aceste acuzații sunt doar un pretext pentru arestarea sa, odată cu victoria LND, Aung San Suu Kyi a devenit cea mai puternică femeie din Birmania, iar soldații nu puteau suporta umilința alegerilor legislative”, spune politologul Dorian Malovic, citat de AFP. Nu este pentru prima dată când fiica generalului Aung San, unul dintre eroii independenței, se găsește astfel sub supraveghere. În 1990, după anularea alegerilor câștigate de partidul ei, a fost plasată în arest la domiciliu de către junta militară și a rămas acolo timp de cincisprezece ani.
Ce poate face comunitatea internațională?
Dacă lovitura militară de la 1 februarie a fost efectuată fără vărsare de sânge, armata a întărit foarte repede represiunea împotriva populației care a ieșit în stradă pentru a o denunța. Surprinsă de amploarea unei mișcări populare, care a fost inspirată de revoltele din Hong Kong și Thailanda, junta a folosit muniție de război și se face vinovată de moartea a 30 de persoane. Utilizarea armelor letale a stârnit proteste internaționale puternice. Statele Unite, care au anunțat anterior sancțiuni împotriva armatei, au condamnat “violența îngrozitoare a forțelor de securitate”. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție prin care cere eliberarea imediată a lui Aung San Suu Kyi, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunțat în repetate rânduri lovitura de stat.Uniunea Europeană a declarat că este “pregătită” să adopte sancțiuni. Cei cincisprezece membri ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite intenţionează să organizeze o nouă întâlnire săptămâna aceasta consacrată Myanmarului.