Illumina, din San Diego, cea mai mare companie de secvențiere a ADN-ului din lume, a cumpărat producătorul de teste de cancer Grail. O achiziție neautorizată, în valoare de 7 miliarde USD, care a ajuns în vizorul organelor de supraveghere antitrust din UE.
Bruxelles-ul și-a exprimat serioase îngrijorări cu privire la această achiziție luna trecută, deschizând o anchetă aprofundată: acordul ar putea împiedica concurența și inovația în sectorul sănătății.
Dacă acest lucru nu ar fi fost o problemă suficientă, UE investighează, de asemenea, dacă va amenda Illumina, potențial pentru sute de milioane de euro, pentru încheierea acordului fără a aștepta aprobarea de reglementare.
În SUA, Comisia Federală pentru Comerț a cerut anularea achiziției pe motiv că încalcă regulile antitrust.
Cu toate acestea, CEO-ul Illumina,Francis de Souza, nu are nicio îndoială că a procedat corect.
“Miza este atât de mare în ceea ce privește numărul de vieți care ar putea fi salvate și beneficiul pentru sănătatea publică a obținerii acestui test pe larg în rândul populației și de a-l face mai accesibil oamenilor din întreaga lume”, a declarat el pentru Politico.
Pentru autoritățile din domeniul concurenței, există o îngrijorare mai imediată că achiziționarea Grail de către Illumina va complica accesul la tehnologia sa de secvențiere a genelor pentru dezvoltatorii rivali de teste de detectare a cancerului.
În esență este o întrebare simplă: acordul ar face aceste teste disponibile la scară largă și accesibile? Altfel spus, această afacere va salva sau va costa vieți?
Ar putea dura luni de zile pentru a obține un verdict, notează San Diego Union Tribune, bătăliile juridice duse de Illumina în UE și SUA vor dura dincolo de 20 decembrie.
Ce putere are jurisdicția UE?
Illumina contestă chiar dreptul de bază al UE de a se pronunța asupra achiziției, argumentând că Grail nu are activități în Europa, astfel încât tranzacția nu ar îndeplini pragul pentru o anchetă la Bruxelles.
Într-adevăr, Bruxelles se uită la acordul Illumina-Grail în temeiul articolului 22, oarecum obscur din regulamentul privind fuziunile, dar văzut ca un instrument pentru a analiza așa-numitele „achiziții ucigașe”, în care companiile cumpără o afacere mică, dar extrem de semnificativă, într-un mod care ar putea zdruncina un peisaj competitiv fără a îndeplini pragurile convenționale pentru o fuziune din UE.
Primele încercări ale Illumina de a contesta jurisdicția UE în instanțele judecătorești din Franța și Olanda au eșuat; dar un al treilea caz privind utilizarea articolului 22 este în curs de soluționare la Tribunalul UE din Luxemburg.
Comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager, a declarat că ancheta sa aprofundată va evalua dacă acordul „va amenința capacitatea dezvoltatorilor de teste de depistare a cancerului de a concura eficient în acest domeniu și de a aduce pe piață produse inovatoare”.
Dar cînd majoritatea cip-urilor din lume sînt făcute de o companie din Taiwan, cu acționariat străin, internaționalist desigur, nu deranjează birocrația de la UE? Vorbesc de TSMC.
Anti-monopolul UE ar trebui să și-l împună prima oară ei însiși.