Topirea ghețurilor Arcticii: Jocul periculos al lui Putin

Acolo unde climatologii văd un pericol, Rusia vede oportunități. Creșterea temperaturilor în Arctica este un semn de avertizare pentru întreaga planetă. Topirea gheții are însă un avantaj economic pentru Rusia.

Rusia, al patrulea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, este martoră la unul dintre cele mai evidente efecte ale schimbărilor climatice: creșterea rapidă a temperaturilor în Arctica.

Regiunea se încălzește de peste două ori mai repede decât restul lumii, schimbând condițiile meteo pe distanțe mari, până în sudul Texasului, spre exemplu.

Găzduind mai mult de o cincime din pădurile lumii, Rusia a suferit doi ani consecutivi de incendii forestiere record care au generat emisii echivalente cu cele ale unei țări mijlocii precum Spania.

Permafrostul, solul înghețat care acoperă aproximativ jumătate din terenul Rusiei, se dezgheță rapid, deteriorând infrastructura, locuințele și instalațiile industriale, la costuri de până la 2,3 miliarde de dolari pe an.

Gazul natural, comoara de sub gheață

Tundra siberiană stochează în jur de 1.700 gigatone de dioxid de carbon care încălzește planeta, adică dublul contității prezente la ora actuală în atmosferă. O mare parte de dioxidul de carbon ar putea fi eliberată atunci când solul se dezgheță.

În același timp însă, Rusia are cele mai mari rezerve din lume de gaz natural lichefiat, iar topirea gheții arctice înseamnă că poate livra mai mult din valoroasele sale exporturi energetice către alte țări.

De asemenea, ar putea crește producția de petrol. Avertismentele experților climatici cum că cele două activități ar putea accelera încălzirea globală nu i-au descurajat pe liderii ruși.

„Deplasarea spre nord și est este o treabă pe care Rusia o face de patru secole și jumătate – știm că vremea și natura sunt aspre acolo”, a declarat Aleksei Șekunkov, ministrul rus responsabil cu dezvoltarea Arcticii, într-un interviu. „Vom trăi, vom lucra și vom dezvolta nordul nostru în toate scenariile posibile”.

Ruta maritimă a Nordului

Gazul natural lichefiat (GNL) arde mai curat decât cărbunele sau petrolul, chiar dacă generează emisii. Rusia pariază că cererea va crește în următoarele decenii, pe măsură ce mai multe țări înlocuiesc cărbunele pentru a-și reduce amprenta de carbon.

Ruta maritimă a Nordului (o prioritate pentru Vladimir Putin), care face legătura între Europa de Nord și Rusia cu China prin mările arctice, a fost blocată cu gheață în cea mai mare parte a anului, navigarea fiind posibilă numai în lunile de vară, din iunie până în octombrie.

Însă, odată cu topirea ghețurilor arctice și o flotă-record a Rusiei de spărgătoare de gheață, ruta Nordului a rămas deschisă din mai până în februarie.

„Credem că navigarea se poate face pe tot parcursul anului și nu așteptăm ca acest lucru să se întâmple din punct de vedere climatic”, a spus Șekunkov. „Construim cea mai puternică flotă nucleară de spărgătoare de gheață din lume. Navigarea pe tot parcursul anului ar putea fi o realitate până la mijlocul secolului”, a spus el.

Până atunci, lumea va fi cu totul alta, dacă oamenii nu-și reduc dramatic emisiile de CO2. O mare parte din gheața pământului se va topi, nivelul mării va crește, iar recifele de corali și pădurile se vor micșora considerabil. Planeta va fi mai caldă și mai umedă, ducând la evenimente meteorologice extreme, cum ar fi uragane și incendii forestiere.

Pericol vs profit

Moscova este conștientă de pericole. Ministerul lui Șekunkov are o echipă formată din 68 de oameni de știință și a dezvoltat un model numeric al economiei și ecologiei Arcticii, cu aproximativ 10.000 de parametri diferiți, dintre care 800 pot fi modificați pentru a simula diferite scenarii.

Cu toate acestea, țara nu face suficient pentru a încetini încălzirea globală. Planul rusesc privind clima este considerat „extrem de insuficient” de către organizația non-profit Climate Action Tracker. Dacă toate țările ar urma această abordare, creșterea temperaturii globale în raport  cu epoca preindustrială ar depăși 4 ° C până la sfârșitul secolului – cel mai rău scenariu subliniat de oamenii de știință.

Una caldă, alta și mai caldă

„Trebuie să fim realiști cu privire la dimensiunea țării”, a spus Șekunkov. „Construirea unei rețele pentru un teren care are în medie o persoană pe kilometru pătrat nu este întotdeauna economică”.

Energia solară nu este o opțiune pentru regiunile arctice în care soarele nu strălucește mai mult de jumătate din an și unde energia eoliană nu este constantă. „Dacă nu vedem o descoperire majoră în tehnologia bateriilor și în transportul energiei dintr-un loc în altul, cred că GNL este cea mai bună soluție posibilă”, a spus el.

Între timp, Rusia va face tot posibilul pentru a profita de oportunitățile oferite de topirea gheții arctice, chiar dacă se luptă să facă față impactului schimbărilor climatice asupra propriului teritoriu.

„Arctica se încălzește mai repede decât continentul – acest lucru are un potențial foarte negativ, dar și unul foarte pozitiv”, a spus Șekunkov.