În loc să se bucure de un august tipic discret, liderii politici din întreaga Europă au fost retrași din vacanțe, urmăriți pentru comentarii și confruntați cu probleme destabilizatoare.
Printre altele, criza din Afganistan și revigorarea pandemiei.
Următoarea migrație afgană bate la porțile Europei
Acum, cu ultimul soldat occidental care a părăsit Afganistanul și talibanii pe deplin la comandă, planurile Europei se concentrează aproape exclusiv pe securizarea frontierelor UE și pe menținerea migranților afgani departe de ele – chiar dacă acest lucru înseamnă finanțarea eforturilor de relocare în țări precum Iran și Pakistan.
“Liderii UE uniți în aceste temeri ale sosirii refugiaților ajung să ofere un instrument important vecinilor lor, cum ar fi Turcia, Belarus și Maroc, care folosesc migranții ca pârghie pentru șantajarea UE”, a declarat pentru Politico expertul Oxfam în problemele migrației, Raphael Shilhav.
Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, s-a declarat „foarte dezamăgit” de reticenţa ţărilor membre în chestiunea migranţilor, făcând apel la UE „să îşi asume responsabilitatea” în faţa afluxului preconizat de refugiaţi afgani care fug de talibani.
Sassoli va rămâne dezamăgit: UE nu reuşeşte să se pună de acord asupra unei reforme a sistemului de azil.
Deși președintele Joe Biden susține că este un apărător al relațiilor transatlantice, UE și NATO nu au avut nicio opțiune în privința retragerii americane din Afganistan. Un alt motiv de frustrare pentru politicienii de la Bruxelles, lăsați pe dinafară.
Pandemia care nu se mai termină
După un început lent, UE și-a atins obiectivul de a vaccina 70% din cetățenii săi adulți până la sfârșitul verii. Blocul a dobândit, de asemenea, mult mai multe doze decât este necesar pentru a inocula 100% din populația sa, doar dacă toți oamenii sunt dispuși să fie vaccinați – și nu sunt.
Varianta Delta este o nouă sursă de anxietate europeană. A provocat creșteri ale infecțiilor, spargând barierele vaccinale.
Și unele țări din UE rămân în mare parte nevaccinate – Bulgaria, de exemplu, a inoculat doar 20% dintre adulți.
România e pe aproape. „Campania de vaccinare a fost un succes, practic am oprit pandemia”, se fălea președintele Iohannis la sfârșitul lui iunie. Azi, sub 30% dintre români sunt vaccinați cu schema completă.
Între timp, îngrijorările cresc cu privire la eficacitatea potențială în scădere a vaccinurilor în timp. Unele țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Franța și Ungaria, au fost deja de acord să ofere vaccinuri de rapel, pentru populațiile vârstnice sau vulnerabile din punct de vedere medical.
„Vaccinarea ne va permite să revenim treptat la normalitate”, spune Iratxe García, președintele grupului socialist S&D din Parlamentul UE. De parcă virusul are nevoie de permis sanitar să intre în Europa.
Este aceeași veche problemă: dozele nu ajung și în tările în curs de dezvoltare, o sursă de infecție globală. UE a promis să doneze 200 de milioane, dar a livrat doar 7,9 milioane de la începutul lunii august. Normalitatea cui?
Și Bruxelles încă nu s-a stabilit pe o abordare uniformă a vaccinării copiilor peste 12 ani, un pas cheie având în vedere prezența unor variante mai contagioase.
