Tipăritul de bani și datoriile. Poate BCE să evite a doua criză a euro?

Reuniunea de urgență a Băncii Centrale Europene de miercurea trecută a fost un eveniment de notat. Ar putea fi prima dată când o bancă centrală care se confruntă cu declanșarea unei crize se mișcă devreme și rapid.

Îngrijorările legate de stabilitatea structurală care stă la baza pieței obligațiunilor suverane din Europa nu au fost niciodată reduse la tăcere.

În ciuda puterii angajamentului „orice este nevoie” în urmă cu un deceniu de către președintele BCE de atunci, Mario Draghi, și a programelor extinse de cumpărare de obligațiuni, piețele au stabilit în mod constant o primă de risc de credit pentru datoria suverană a unor țări.

Piața europeană a obligațiunilor suverane este unică, subliniază Financial Times. Datoria este emisă de statele membre, dar banii sunt creați de o entitate supranațională, BCE.

Puterea de a tipări bani stă la baza creării de active de referință fără risc într-un sistem financiar. Fără sprijinul BCE, zona euro nu are un astfel de activ.Dar sprijinul BCE pentru piața obligațiunilor suverane a fost întotdeauna condiționat de consecvența cu mandatul său de stabilitate a prețurilor. A fost amenințarea cu deflația în 2012 și în timpul pandemiei, ceea ce a dat băncii permisiunea de a oferi sprijinul nelimitat necesar pentru a opri panica.

Inflația în UE schimbă jocul

Și piețele știu acest lucru. De data aceasta, epicentrul este Italia – cea mai mare piață de obligațiuni suverane din Europa – nu Grecia.Raportul datoriei Italiei față de produsul intern brut este mult mai mare decât în ​​2010, aproape de 150%.

Atunci când nivelul datoriei este considerabil mai mare decât PIB-ul, modificările ratei dobânzii la datoria guvernamentală domină aritmetica fiscală. Randamentul obligațiunilor italiene pe 10 ani (BTP) a crescut de la 0,5% în septembrie anul trecut, la 4% săptămâna trecută.

Dacă BCE nu ar fi convocat o întâlnire de urgență și nu ar fi trimis piețelor un avertisment, randamentele ar fi putut fi de 5 sau 6% în câteva săptămâni, dacă nu zile. Dar detaliul oricărei intervenții serioase a fost amânat.

Personalul BCE a fost însărcinat cu elaborarea unor planuri pentru a preveni „fragmentarea”. Chistine Lagarde a recunoscut că  Europa „se confruntă cu riscul unei corecții dezordontate a pieței financiare”.

În caz de urgență, BCE ar putea să devină  creatorul de piață pentru BTP-uri sau alte obligațiuni. Lichiditatea ar putea dispărea. Cum va emite Italia datorii pe piața primară și la ce preț? Aranjamentele pot fi jucate de participanții de pe piață? Cum va ieși BCE? Niciunul dintre aceste riscuri nu este de netrecut.

Alternativa nu suportă contemplare. BCE va trebui să ofere răspunsuri în următoarele câteva săptămâni, sau piețele financiare își vor trage propriile concluzii.