Principalele râuri care alimentează nordul Indiei și Asia de Sud-Est provin din platoul tibetan. Construind baraje în regiune, China exercită presiuni asupra țărilor din aval. Și amenință supraviețuirea a milioane de oameni.
„În ultimele șapte decenii, China a ridicat peste 87 000 de baraje. În mod colectiv, acestea produc 352,26 gigawați de energie electrică, mai mult decât capacitățile Braziliei, Statelor Unite și Canadei combinate ”, notează The Diplomat. Iar platoul tibetan nu a fost cruțat de programul hidroelectric chinez. Acest „turn de apă al Asiei” se află la originea a nouă rețele fluviale mari care curg în unsprezece țări (China, India, Vietnam, Cambodgia, Laos, Thailanda, Birmania, Bangladesh, Nepal, Bhutan și Pakistan).
Prin controlul debitelor, China se află într-o poziție de forță asupra țărilor riverane. O sursă de tensiune pentru toată Asia de Est. Pe măsură ce China încearcă să-și îndeplinească obiectivele de energie regenerabilă, Beijingul va trebui să valorifice și mai multă energie hidro. Companiile hidroenergetice și energetice chineze au făcut presiuni asupra guvernului pentru a permite mai multor proiecte hidroenergetice să intre în râurile cu curgere rapidă ale Tibetului, cu până la 28 de propuneri care așteaptă aprobarea. Până în 2020, China dorește să-și tripleze capacitatea hidroenergetică la 300 GW. Prin urmare, înmulțește din ce în ce mai mult râurile transfrontaliere pentru a-și atinge obiectivele. Sănătatea ecologică a platoului tibetan este esențială pentru aproximativ 1,3 miliarde de oameni care locuiesc în bazinele hidrografice din aval în Asia.