Tensiunile Europei, prea mult chiar și pentru Merkel

În ultimul deceniu, Uniunea Europeană s-a bazat pe cancelarul Angela Merkel și pe “locomotiva” Germania, însă între pandemia coronavirusului, discuțiile asupra Brexitului, un impas bugetar și o serie de tensiuni geopolitice, în special în estul Mediteranei, anul 2020 s-a transformat într-un peisaj infernal. În timp ce liderii UE organizează summitul final al anului, există o mulțime de lucruri neterminate – chiar și “Mutti” s-a găsit depășită de situație.

Multe dintre aceste probleme dau dureri de cap celor 27 de șefi de stat și de guvern în timpul președinției germane a Consiliului UE. Unele chestiuni precum blocajul pentru pachetul bugetar și de recuperare de 1,82 trilioane de euro ale UE par să fie pe punctul de a rezolva. Răspunsul la provocările Turciei în Mediterana vor fi soluționate în cel mai bun caz doar partial, indiferent dacă liderii de la summit vor decide mai multe sancțiuni. Alte chestiuni sensibile – în special o revizuire a politicii de azil și migrație – pe care mulți din UE sperau să le rezolve în cele din urmă, cel puțin asupra punctelor cheie, în timpul președinției germane de șase luni, nu sunt nici măcar pe agenda summitului. Miniștrii și ambasadorii nu au reușit să facă progrese suficiente în negocieri pentru ca liderii să discute, darămite să încheie, un acord. Cu toate acestea, unii oficiali și diplomați au spus că nu își pot imagina cum ar fi reușit UE dacă orice altă țară sau lider național ar fi deținut președinția în a doua jumătate a acestui an – și că provocările cu care s-a confruntat președinția germană sunt echivalentul politicii urcând pe muntele Everest, notează Politico. Ministrul german de interne, Horst Seehofer, spera să ajungă cel puțin la un acord politic larg cu privire la pachetul de migrație, dar o înrăutățire a situației pandemice din octombrie, care a forțat Berlinul să schimbe majoritatea întâlnirilor online, a făcut imposibilă încheierea unui acord prin videoconferință. Presiunea severă cu care s-au confruntat Merkel și ceilalți lideri în cea mai mare parte a anului 2020 a fost expusă miercuri  la Berlin, în timp ce cancelarul s-a adresat Bundestagului și a pledat parlamentarilor și publicului să sprijine măsuri mai stricte de izolare a coronavirusului. „Îmi pare rău”, a spus Merkel, explicând necesitatea de a reduce reducerile adunărilor de sărbători. „Îmi pare rău, din suflet. Dar dacă prețul pe care îl plătim este de 590 de decese pe zi, atunci acest lucru este inacceptabil ”. Cu privire la Brexit, o problemă care va arunca o umbră asupra summitului, Merkel a putut face puțin pentru a debloca negocierile comerciale cu Marea Britanie, însă aici vina nu poate fi aruncată doar în curtea UE.

Blocada balcanică

Inițierea planificată a negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și Albania – un alt obiectiv al președinției germane – a fost amânată, una dintre problemele care vor fi moștenite de Portugalia, care va prelua conducerea Consiliului la 1 ianuarie. Începutul discuțiilor cu Macedonia de Nord a fost blocat de premierul bulgar Boiko Borisov, în mod normal un aliat politic al lui Merkel. Ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, a recunoscut că impasul a fost „o lovitură grea pentru politica noastră din Balcanii de Vest”. Incapacitatea cancelarului de a pune presiune asupra lui Borisov sugerează că autoritatea sa ar putea să scadă acum, după ce a intrat în ultimul an al mandatului său final.