Talibanii flutură o nouă amenințare: lasă Occidentul fără heroină. „Afganistanul nu va mai cultiva opiu”

Talibanii au promis să îmbunătățească economia afgană, dar fără acces la ajutoarele internaționale și la rezervele deținute în străinătate, viitorul țării, una dintre cele mai sărace din lume, pare greu de văzut. 

Unele țări au anunțat deja înghețarea sprijinului lor. Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială rămân tăcute, dar ar putea fi nevoite să înghețe asistența financiară acordată țării.

„Instituții slabe, infrastructură inadecvată, corupție generalizată”

În 2020, produsul intern brut (PIB) al Afganistanului se ridica la 19,81 miliarde de dolari, în timp ce fluxurile de ajutor au reprezentat 42,9% din PIB, potrivit datelor Băncii Mondiale.

„Economia Afganistanului se caracterizează prin fragilitatea și dependența sa de ajutorul internațional”, subliniază instituția de la Washington, menționând că dezvoltarea economică și diversificarea sectorului privat au fost „împiedicate până acum de „nesiguranță, instabilitate politică, instituții slabe, infrastructură inadecvată, corupție generalizată”.

În ceea ce privește veniturile actuale ale talibanilor, acestea sunt estimate la 300 milioane de dolari și peste 1,5 miliarde de dolari pe an, potrivit unui raport al Comitetului pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, publicat în mai 2020.

Opiu și impozite

Talibanii își obțin în principal veniturile din activități criminale, începând cu cultivarea de mac din care se obțin opiu și apoi heroină și, prin urmare, din traficul de droguri care iau calea Occidentului (nu că afganii nu ar fi și ei mari consumatori). Dar și din extorcarea afacerilor locale și a răscumpărărilor obținute în urma răpirilor.

„O mare parte din veniturile lor provin și din colectarea de impozite”, explică Charles Kupchan, expert la Council on Foreign Relations (CFR), menționând că au talibanii au devenit experți în materie, taxând aproape orice în teritoriile pe care controlează, de la proiecte guvernamentale la mărfuri.

Totuși, marți, 17 august, purtătorul de cuvânt al talibanilor a afirmat: „Afganistanul nu va mai fi o țară a culturii de opiu”. Potrivit acestuia, producția va fi redusă „din nou la zero”, cu referire la faptul că atunci când au condus țara, până în 2001, talibanii au interzis cultivarea de mac.

Cum a „luptat” occidentul: 80% din opiul mondial e afgan

Deocamdată, în ciuda miliardelor de dolari cheltuiți de-a lungul anilor de către comunitatea internațională pentru eradicarea macului, Afganistanul produce mai mult de 80% din opiul mondial.

Sute de mii de locuri de muncă depind de aceasta într-o țară devastată de șomaj după 40 de ani de conflict. În timp ce situația economică s-a deteriorat și mai mult odată cu pandemia Covid-19, talibanii înșiși au recunoscut că îmbunătățirea economiei nu ar putea fi realizată fără ajutorul din străinătate.

„Am avut discuții cu multe țări. Vrem să ne ajute”, a spus Zabihullah Mujahid.

Talibanii par să se bucure de o primire internațională mai puțin rezervată decât în ​​timpul regimului lor draconic din 1996-2001. Rusia, China și Turcia au salutat deja primele declarații publice ale insurgenților. Cu toate acestea, multe țări donatoare, începând cu Statele Unite, rămân în gardă, scrie AFP.

Washingtonul a insistat că se așteaptă ca talibanii să respecte drepturile omului, în special cele ale femeilor. Iar premierul canadian Justin Trudeau a declarat că Canada „nu intenționează să recunoască un guvern taliban”.

Banul și talibanul

De luni, Berlinul a anunțat suspendarea ajutorului său pentru dezvoltare. Germania, unul dintre cei mai mari zece donatori către Afganistan, urma să acorde un ajutor de 430 milioane de euro anul acesta, inclusiv 250 de milioane pentru dezvoltare.

Pentru Charles Kupchan de la CFR, talibanii „au un interes” în a face figură frumoasă dacă vor să obțină ajutor economic. Mai ales că, opinează el, China, a doua cea mai mare economie din lume, nu ar trebui să se substituie financiar țărilor occidentale.

„Chinezii sunt foarte mercantili. Ei tind să fie mai interesați de țările cu un mediu de afaceri bun, țări în care își pot construi noile drumuri ale mătăsii”, observă el. „Chinezii se vor instala în Siria? în Irak? în Liban? Nu. Prin urmare, nu aș supraestima rolul Chinei în Afganistan”, conchide el.

Totuși, China este interesată de resursele minerale ale Afganistanului dar așteaptă o situație stabilă în țară.

„Și acesta este un alt motiv pentru care cred că talibanii vor încerca să păstreze o reputație suficient de bună, pentru a putea apela la comunitatea internațională în sensul larg”, continuă el.

Acest lucru este cu atât mai strategic cu cât „activele băncii centrale pe care guvernul afgan le are în Statele Unite nu vor fi puse la dispoziția talibanilor”, a avertizat luni un oficial al administrației Biden.