Suma colosală primită de Rusia de la UE. Petrolul, gazele și ipocrizia Occidentului

Rusia a obținut venituri de 93 de miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său cu Ucraina, cea mai mare parte către UE, potrivit unui raport al unui centru de cercetare independent publicat luni.

Publicarea acestui raport de către Centrului pentru cercetare în domeniul energiei și aerului curat (CREA), cu sediul în Finlanda, vine în contextul în care Ucraina îndeamnă Occidentul să întrerupă toate schimburile comerciale cu Rusia pentru a nu mai alimenta fondul de război al Kremlinului.

Franța, cel mai mare cumpărător de GNL rusesc

Uniunea Europeană a decis recent un embargou gradual – cu excepții – asupra importurilor sale de petrol. Gazul rusesc, de care este puternic dependentă, nu este afectat pentru moment.

Potrivit CREA, UE a reprezentat 61% din importurile de combustibili fosili, adică aproximativ 57 de miliarde de euro, în primele 100 de zile de război (24 februarie – 3 iunie). Cei mai mari importatori au fost China (12,6 miliarde de euro), Germania (12,1 miliarde de euro) și Italia (7,8 miliarde de euro), scrie Le Journal de Montreal.

Veniturile Rusiei provin în primul rând din vânzarea de țiței (46 de miliarde de euro), urmată de gazele din conducte (24 de miliarde de euro), apoi de produsele petroliere, gazele naturale lichefiate (GNL) și, în cele din urmă, de cărbune.

Câștigul nu s-a epuizat, chiar dacă exporturile au scăzut în luna mai, iar Rusia este nevoită să vândă la prețuri mici pe piețele internaționale. În ciuda acestei reduceri, țara a beneficiat totuși de creșterea globală a prețurilor la energie.

În timp ce unele țări au făcut eforturi semnificative pentru a-și reduce importurile (Polonia, Finlanda, Țările Baltice), altele, dimpotrivă, și-au mărit achizițiile: China, India, Emiratele Arabe Unite sau Franța.

„În timp ce UE ia în considerare sancțiuni mai stricte împotriva Rusiei, Franța și-a mărit importurile, devenind cel mai mare cumpărător de GNL rusesc din lume”, spune analistul CREA Lauri Myllyvirta. În plus, este vorba de achiziții la vedere și nu de contracte pe termen lung, ceea ce înseamnă că Franța a decis în mod conștient să folosească energia rusească în ciuda invaziei Ucrainei, consideră specialistul.

„Franța trebuie să își potrivească acțiunile cu vorbele: dacă susține cu adevărat Ucraina, trebuie să instituie imediat un embargou asupra combustibililor fosili ruși și să dezvolte rapid soluții de energie curată și de eficiență energetică”, a spus el.