AcasăȘTIRI EXTERNESuedia, în pragul războiului civil. Bandele de imigranți se înarmează, oamenii de...

Suedia, în pragul războiului civil. Bandele de imigranți se înarmează, oamenii de rând dau năvală în magazinele de arme! – VIDEO

sursa foto: ziare.com

Situația pare să fie tot mai îngrijorătoare într-un stat scandinav. Poliția din regiunile sudice ale Suediei solicită interzicerea purtării de veste antiglonț de către populația civilă, pe motiv că acestea nu și-ar avea locul în afara zonelor de conflict, mai precis de război. Cum se s-a ajuns în această situație și ce s-a constatat în ultima perioadă în această țară nordică?

Poliţia din sudul Suediei a cerut interzicerea purtării de veste antiglonţ de către civili, argumentând că nu îşi au locul în afara zonelor de război, deoarece provoacă teamă în comunităţi.

Această solicitare vine după ce un număr tot mai mare de persoane cumpără echipament de protecţie, în timp ce bandele recrutează tineri, pe fondul creşterii violenţei în întreaga ţară, relatează The Guardian, potrivit news.ro.

Citiți și: Crime și violențe. Bandele de migranți zburdă în progresista Suedie

Păreri împărțite

Din ce în ce mai mulţi copii şi tineri, inclusiv cei sub 15 ani, poartă veste de protecţie în oraşe, afirmă poliţiştii, în condiţiile în care infracţiunile comise de bande continuă să atragă generaţia tânără din Suedia.

Pe de-o parte, susţinătorii vestei antiglonţ spun că acestea ajută la protejarea celor care le poartă. Însă Patrik Andersson, şeful serviciului de informaţii al poliţiei din comitatul Skåne din sudul ţării, care include oraşul Malmö, a cerut interzicerea vânzării de astfel de veste către cetăţenii privaţi.

„Cine are nevoie de veste antiglonţ? Agenţii de securitate şi ofiţerii de poliţie au nevoie de ele pentru munca lor. Nu credem că infractorii trebuie să le poarte”, a declarat oficialul, el observând că această modă „s-a răspândit în toată Suedia”.

Vestele antiglonţ nu au ce căuta în societatea suedeză, e de părere el. „Nu au ce căuta în niciun stat, decât în situaţii de război”, a punctat Andersson.


„Vizau în schimb capul”

Acesta susține că purtarea vestelor antiglonţ a dus, în schimb, la creşterea numărului de împuşcături care au drept ţintă capul. „Ceea ce am putut vedea, când au început să folosească vestele, atunci când voiau să ucidă pe cineva, vizau în schimb capul”, a spus oficialul suedez.

Ofiţerul a menționat că vestele – care pot costa până la 10.000 de coroane noi (758 de lire sterline) – au devenit, de asemenea, un simbol al statutului, fiind folosite pentru a semnifica asocierea cu o bandă, ceea ce-i face pe cetăţeni să se teamă unii de alţii. Și a adăugat că utilizarea lor s-a răspândit din marile oraşe, cum ar fi Malmö, în alte părţi ale ţării, cerând ca poliţia să fie împuternicită să le confişte.

Se remarcă, însă, faptul că pe fondul violenţei continue a bandelor – numai în ianuarie şi februarie au fost confirmate 30 de incidente armate în Suedia, în care patru persoane au fost ucise şi opt rănite – nu există un consens în ceea ce priveşte vestele de protecţie.

De altfel, Mattias Forssten, şeful poliţiei din comitatul Sörmland, situat la vest de Stockholm, a declarat pentru postul de televiziune SVT că sunt necesare „măsuri mai urgente” în acest moment pentru a combate violenţa armată decât implementarea unei interdicţii privind vestele de protecţie.

Îngrijorare tot mai mare: Violenţa bandelor, în creștere

Violenţa bandelor rămâne în prim-planul dezbaterilor naţionale, existând, notează aceeași sursă, o îngrijorare tot mai mare cu privire la vârsta fragedă a tinerilor care sunt implicaţi în acest fenomen şi există probleme cu explozii domestice legate de bande.

Luni seară, au avut loc, în decurs de câteva ore, două explozii în Stockholm. Prima, în Lidingö, a avariat o casă şi a rănit două persoane. A doua, în Farsta, a rănit cinci persoane.

Luni, ministrul suedez al justiţiei, Gunnar Strömmer, a semnat, la Bruxelles, un acord cu ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, prin care au convenit să intensifice cooperarea în domeniul crimei organizate. Cooperarea anterioară dintre cele două ţări – inclusiv în ceea ce priveşte comunicaţiile prin intermediul serviciului de mesagerie criptată EncroChat – a dus la sute de arestări.

author avatar
Andrei Coman