Rezultatul summitului climatic la la Glasgow se va reduce la următorul lucru: pot SUA și China – cele două mari puteri ale lumii și cei mai mari poluatori – să facă compromisuri?
Perechea s-a apropiat de ceva asemănător unui acord miercuri, emitând o declarație comună de principii pentru cooperarea în domeniul climatic.
Aceasta a inclus o victorie majoră pentru trimisul special al SUA pentru climă, John Kerry: un angajament din partea Chinei de a controla metanul, un gaz cu efect de seră major care a lipsit din planul oficial de climă al Beijingului.
O cooperare de bun augur, dar care a lăsat fără răspuns întrebările despre dorința ambelor țări de a-și schimba prioritățile interne, notează Politico.Președintele Joe Biden a văzut unele dintre cele mai agresive politici climatice ale administrației sale eliminate din legislația care încă se luptă să avanseze prin Congres.
Și este probabil ca Biden să fie respins de parlamentari în privința cererilor de a spori asistența financiară pentru țările în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta să se protejeze împotriva impactului schimbărilor climatice și să-și reducă propriile emisii.
În întâlnirile cu politicienii occidentali la Glasgow, reprezentantul Chinei pentru climă, Xie Zhenhua, i-a spus unui deputat european că Biden ar putea foarte bine să piardă următoarele alegeri, lăsând sub semnul întrebării angajamentul SUA față de eforturile de combatere a schimbărilor climatice.
Kerry a recunoscut că nu a reușit să convingă China să-și înainteze obiectivul pentru 2030 de a începe să-și reducă propria poluare cu gaze cu efect de seră.
Poziția Chinei la Glasgow este protejată de alinierea sa cu alte țări în curs de dezvoltare în a cere națiunilor bogate să contribuie cu bani pentru a-i ajuta pe cei mai săraci și cei mai vulnerabili să se protejeze împotriva impactului schimbărilor climatice și să-și reducă propriile emisii.
Împărțirea acelui grup și izolarea Chinei ar necesita ca americanii să-și depășească diviziunile interne ale Congresului și să obțină miliarde de dolari în plus în fiecare an.
Finanțarea internațională a SUA pentru combaterea schimbărilor climatice s-a năruit sub fostul președinte Donald Trump, care împreună cu republicanii din Congres au oprit plățile pentru a îndeplini angajamentul de 3 miliarde de dolari al fostului președinte Barack Obama față de Fondul Verde pentru Climă.
Săptămâna trecută, SUA s-au alăturat unei coaliții de țări care fac eforturi pentru a accelera reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Dar odată cu aceasta vine o recunoaștere a faptului că finanțarea trebuie pusă la dispoziție țărilor mai sărace.
Acest obstacol poate fi uriaș. Secretarul de mediu al Indiei, Rameshwar Prasad Gupta, a subliniat această nevoie financiară, spunând că țara, al treilea cel mai mare poluator de gaze cu efect de seră din lume, ar avea nevoie de 1 trilion de dolari din fonduri publice din țările dezvoltate până în 2030.