AcasăȘTIRI EXTERNESUA și China îngroapă „Made in Europe”. „Industria noastră va sângera până...

SUA și China îngroapă „Made in Europe”. „Industria noastră va sângera până la moarte”

SUA și China îngroapă „Made in Europe”. „Industria noastră va sângera până la moarte” / Foto: printscreen

Costul energiei – dus la niveluri record în 2022 de invazia Rusiei în Ucraina și de închiderea conductelor de gaz vitale – a devenit prea mare pentru ca multe firme de producție să rămână competitive dacă rămân în Europa.

În același timp, un vast pachet de subvenții americane pentru industria ecologică a șocat și înfuriat oficialii UE, care văd că SUA – teoretic un aliat – tentează întreprinderile să relocheze peste Atlantic.

Criza energetică este deosebit de acută pentru sectoare precum sticla, produsele chimice, metalele, îngrășămintele, celuloza și hârtia, ceramica și cimentul, care necesită cea mai mare cantitate de energie pentru a-și alimenta producția industrială și care, împreună, angajează 8 milioane de persoane.

Dezindustrializarea continentului

Dar, confruntându-se cu o concurență economică tot mai mare atât din China, cât și, în prezent, din partea SUA, care sunt din ce în ce mai protecționiste, liderii europeni avertizează în mod deschis cu privire la o contagiune a „dezindustrializării”, care afectează întreaga industrie prelucrătoare de pe întregul continent.

Prevenirea unui astfel de deznodământ dezastruos – și a consecințelor sociale și politice – a ajuns în fruntea agendei UE în 2023. Într-un mesaj de Anul Nou adresat personalului, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a subliniat eforturile de stimulare a competitivității globale a Europei ca fiind „o prioritate de top”, scrie Politico.

„Prețurile ridicate ale energiei în Europa vor continua să îi afecteze pe concetățenii noștri, dar și lanțuri întregi de aprovizionare industrială ( întreprinderile mici și mijlocii)”, a scris Breton. „În același timp, China, SUA și alte țări încearcă – nu fără succes – să atragă capacitățile noastre industriale”.

„Fără o bază manufacturieră puternică”, afirmă clar e-mailul lui Breton, „securitatea aprovizionării, capacitatea de export și crearea de locuri de muncă a Europei sunt în pericol”.

Începând cu luna decembrie, industria europeană – și în special Germania, motorul industrial al continentului – a rezistat la cea mai mare parte a crizei energetice din timpul iernii, reducând consumul de gaze cu aproximativ 15%, fără o scădere corespunzătoare a producției globale.

Dar, în condițiile în care prețurile la gaze – în ciuda scăderilor recente – sunt încă de aproximativ șase ori mai mari decât prețul mediu din ultimii 10 ani și de peste patru ori mai mari decât în țări concurente precum SUA, mulți se tem în continuare că firmele mari își vor muta pur și simplu operațiunile în afara Europei, în timp ce întreprinderile mai mici ar putea să se închidă complet.

Magnetul verde al lui Joe Biden

Adâncind și mai mult pesimismul, viziunea de mult prețuită a Europei ca forță motrice a unei revoluții industriale ecologice a fost pusă serios sub semnul întrebării de legea promulgată de Joe Biden privind reducerea inflației, care include printre altele subvenții uriașe pentru energia verde și mașinile electrice.

Cu aceste subvenții pentru tehnologiile verzi și clauzele „Buy American”, liderii europeni se tem că pachetul va atrage tot mai multe dintre companiile lor peste Atlantic. „Având în vedere acțiunile Statelor Unite și ale Chinei, vedem pericolul real al dezindustrializării și al dezinvestițiilor”, a declarat un înalt oficial al Comisiei Europene.

Pierderea capacității de producție înseamnă pierderea locurilor de muncă, iar acest lucru – a declarat Luc Triangle, secretarul general al sindicatului european IndustriALL, care îi reprezintă pe lucrătorii din industria prelucrătoare – are „consecințe politice”.

„Nu exagerăm când spunem că industria europeană – începând cu industriile energointensive aflate în prima linie – se confruntă cu o criză existențială”, a declarat Triangle. Aceeași amenințare „existențială” se aplică celor 8 milioane de lucrători din sectorul energointensiv, a avertizat IndustriALL.

„Risc major” pentru locurile de muncă

În analiza sa anuală a pieței muncii, publicată luna trecută, Comisia Europeană a afirmat că ratele de ocupare a forței de muncă în UE au rămas puternice în ciuda crizei și a războiului, șomajul scăzând la 6% în iulie. Dar a avertizat, de asemenea, că menținerea costurilor ridicate ale energiei reprezintă un „risc major” pentru locurile de muncă din UE, în special în sectoarele de producție cu consum mare de energie.

Deși la o scară destul de mică până acum, impactul asupra locurilor de muncă se vede deja. În decembrie, Fundația Europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă (Eurofound) a publicat o listă de pierderi de locuri de muncă – din care 441 de disponibilizări la un producător de oxid de aluminiu din Tulcea, România, în iunie; 300 la o fabrică din Žiar nad Hronom, Slovacia, până la sfârșitul anului 2022; și 350 la un producător de plăci ceramice din Polonia.

Organizația a declarat că impactul crizei energetice asupra ocupării forței de muncă în blocul comunitar este probabil „abia la început”.

Triangle a avertizat că, la fel ca în fostele orașe manufacturiere din nordul Angliei care au susținut Brexit, declinul industrial accelerat din Europa Centrală și de Est ar putea alimenta o reacție a alegătorilor împotriva UE care ar putea deveni o moștenire durabilă a crizei.

„Există consecințe politice”, a spus Triangle. „Ce partide vor câștiga, prosperând pe fondul nemulțumirii și dezamăgirii? Partidele care au o agendă antieuropeană sau o agendă extremistă”.

Volkswagen: Europa nu mai e competitivă

Avertismentele întreprinderilor au devenit tot mai puternice, la fel ca și apelurile pentru o acțiune coordonată la nivelul UE în vederea salvării bazei manufacturiere a Europei. Franța cere acum o nouă strategie cuprinzătoare la nivelul UE pentru „Made in Europe”.

În octombrie, decizia BASF – gigantul german din industria chimică, cu sediul în Ludwigshafen de la mijlocul secolului al XIX-lea – de a-și reduce permanent operațiunile din Europa a provocat un șoc în industria europeană, a declarat Triangle.

Impactul mai amplu dincolo de sectoarele energointensive a fost evidențiat în noiembrie, când Volkswagen a avertizat că Europa nu mai este „competitivă din punct de vedere al costurilor în multe domenii, în special în ceea ce privește costurile energiei electrice și ale gazului” – o lovitură în plină figură din partea unui sector auto care este bijuteria coroanei industriei prelucrătoare din Europa, cu 13 milioane de angajați pe întregul continent.

La ultimul lor summit din 2022, în decembrie, liderii UE au insistat că au auzit apelul. În cadrul reuniunii, Comisia Europeană a fost instruită să elaboreze rapid propuneri „în vederea mobilizării tuturor instrumentelor naționale și europene relevante” pentru a face față dublei crize energetice și de competitivitate care afectează industria europeană. Această problemă va fi în centrul summitului liderilor UE programat pentru 9-10 februarie.

Însă, pe fondul dezacordurilor dintre țări cu privire la calea de urmat, nu este clar care va cea pe care va merge blocul comunitar. Relaxarea normelor stricte ale UE privind ajutoarele de stat reprezintă un obiectiv major al oficialilor, iar sprijinul financiar al UE pentru sectoarele de producție este, de asemenea, luat în considerare.

Pe termen scurt, este posibil ca guvernele să fie nevoite să analizeze modalitățile prin care fondurile existente – pachetul de redresare Next Generation EU COVID și fondul RePowerEU, destinat să reducă consumul de combustibili fosili din Rusia – ar putea „să acopere investițiile necesare în sectorul manufacturier”.

„Industria noastră va sângera până la moarte”

Până în prezent, cele mai importante reacții au fost în mare parte la nivel național. Germania – cea mai mare putere economică a UE și, de departe, cel mai mare centru de producție – a alocat 200 de miliarde de euro pentru un pachet de sprijin pentru întreprinderi și gospodării și va limita prețul pe care consumatorii industriali îl plătesc pentru gaz și electricitate.

Franța a anunțat un nou proiect de lege pentru a stimula relocalizarea industriilor ecologice. Într-un editorial recent, ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, și-a exprimat încrederea că „Europa și Germania pot trece peste această criză fără un colaps al producției industriale”.

Alții se tem însă că, în lipsa unei intervenții majore la nivelul UE, țările care nu dispun de puterea fiscală a Germaniei vor fi lăsate în urmă. „Ar trebui convenite principii la nivel european pentru a menține condiții de egalitate”, a declarat ministrul economiei.

Dar pentru mulți alții de pe continent, marca „Made in Europe” nu a fost niciodată mai mult pusă la îndoială. „Dacă UE nu-și intensifică politica industrială”, a declarat un diplomat european, „industria noastră va sângera până la moarte”.

author avatar
Tudor Borcea