SUA și aliații săi, front comun în fața Chinei

Reacția coordonată a „Five Eyes” – un parteneriat bazat pe informații între Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Canada și Noua Zeelandă – a fost cea mai evidentă după impunerea de către China a unei  legi controversate de securitate națională, care subminează autonomia Hong Kongului, statut care trebuia să fie garantat până în 2047 printr-un acord legal cu Regatul Unit.

Donald Trump a anunțat încetarea regimului economic preferenţial acordat Hong Kongului de Statele Unite şi a semnat o lege care prevede sancţiuni împotriva represiunii în teritoriul chinez. „Hong Kongul va fi tratat ca şi China: fără privilegii speciale, fără tratament economic special şi fără transferul de tehnologii sensibile”, a declarat președintele american. Mai presus de toate, el a adăugat că nu are intenția de a se întâlni cu liderul chinez Xi Jinping pentru a ușura tensiunile, iar legea privind Autonomia Hong Kongului, aprobată în unanimitate de Congresul SUA, „oferă administraţiei mele noi instrumente puternice pentru a face să dea socoteală indivizii şi entităţile implicate în represiunea libertăţilor la Hong Kong”. Beijingul a reacționat, amenințând SUA cu represalii: „Pentru a-și proteja interesele legitime, China va oferi răspunsul necesar și va impune sancțiuni persoanelor și entităților din Statele Unite în cauză”.

Opoziția fără frontiere – o surpriză urâtă pentru Xi Jinping

Aliații Washingtonului au strâns rândurile – Marea Britanie, Australia și Canada au emis o declarație comună rapidă condamnând China pentru adoptarea legii și apărarea Hong Kong-ului ca un „bastion al libertății”, într-un “rar spectacol deschis de unitate”, comentează CNN. Regatul Unit a confirmat că va deschide o cale pentru cetățenie britanică a rezidenților din Hong Kong(aproximativ 3 milioane de oameni), în timp ce secretarul de externe, Dominic Raab, va „împărți sarcinile” cu Five Eyes, dacă va exista un exod în masă din metropola asiatică. Australia a extins deja vize pentru cetățenii din Hong Kong, în timp ce Canada analizează modalități de a „stimula” migrația acestora. Ambele țări și-au suspendat tratatul de extrădare cu Hong Kong, spre iritarea Beijingului,care a promis contramăsuri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez Zhao Lijian i-a spus Marii Britanii „să se dea înapoi” și să „recunoască realitatea că Hong Kong a revenit în China .“ Marți, prin vocea premierului Boris Johnson, Regatul Unit a interzis gigantul tehnologic chinez Huawei din rețeaua sa 5G, într-o victorie majoră pentru administrația Trump, care a presat aliații-cheie ai SUA pentru a face acest lucru de luni de zile. SUA, Australia și Japonia au interzis deja sau intenționau să elimine efectiv produsele Huawei din infrastructura wireless de mare viteză. La începutul acestei luni, a fost creată o nouă alianță a parlamentarilor din 16 țări și Uniunea Europeană, numită Alianță Inter-parlamentară pentru China (IPAC). Membrii săi promovează presiuni asupra Chinei în țările lor. Lista   include senatorii americani Marco Rubio și Bob Menendez, precum și parlamentari din Marea Britanie, Australia, Canada, Elveția, Japonia, Cehia și Uganda, printre altele. Rămâne de văzut cât de eficiente sunt aceste măsuri, China este atât de integrată în economia globală(pandemia coronavirusului a evidențiat cât de mult se bazează pe lanțurile de aprovizionare chineze), are un efect de invidiat în timpul disputelor, fie că este vorba de comerț, de teritorii contestate, de suveranitate sau de ideologie. Totuși, ceva s-a schimbat: vocile țărilor care în trecut nici nu îndrăzneau să supere Beijingul, au devenit acum mult mai îndrăznețe, la fel ca și acțiunile lor.