SUA avertizează țările africane care apelează la grupul rus Wagner

La ora când UE a sancționat grupul paramilitar rus Wagner și a suspendat formarea militarilor în unele țări din Africa, SUA și-a exprimat la rândul ei preocupările în legătură cu influența Rusiei pe continental african via această grupare de mercenari apropiată de Kremlin.

Astfel Washingtonul a avertizat autoritățile din Mali împotriva tentației de a apela la compania militară privată rusă Wagner

Încă de la mijlocul lunii septembrie, guvernului de tranziție din Mali avea intenția de a apela la serviciile companiei militare private Wagner, al cărui unul dintre principalii acționari, Evgheni Prigojin, are intrare liberă la Kremlin.

10 milioane de dolari pe lună, acces la zăcăminte strategice

Potrivit detaliilor furnizate de Reuters, autoritățile dinBamako, capitala statului Mali, ar lua în considerare semnarea unui acord care să prevadă desfășurarea a 1.000 de mercenari ruși în schimbul unei remunerații de aproximativ 10 milioane de dolari pe lună și acces la trei zăcăminte minerale.

La început, autoritățile de tranziție maliene au vorbit despre „zvonuri” ca parte a unei „campanii de calomnie”. Însă au ajuns să recunoască cu jumătate de gură că caută sprijinul „altor parteneri” pentru a „asigura mai bine securitatea în mod independent”.

Și asta, în timp ce Franța anunțase, în iunie, reorganizarea sistemului său militar din Sahel, cu retragerea trupelor sale până atunci dislocate în nordul Mali.

Rusia: „Totul se face pe o bază legitimă”

Apoi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a exclus un posibil recurs al autorităților din Mali la grupul Wagner (sau la o altă companie rusă”. „Autoritățile maliene au apelat la o companie militară privată rusă pentru că, dacă am înțeles bine, Franța vrea să-și reducă semnificativ forțele militare care trebuiau să lupte cu teroriștii din orașul Kidal”, a rezumat Lavrov, în marja Adunării Generale a ONU.

„Toate acestea se fac pe o bază legitimă, între un guvern legitim, recunoscut de toți și entități care prestează servicii prin specialiști străini”, a adăugat el, asigurând că Moscova „nu are nimic de-a face cu asta”.

Oricum, pentru țările europene angajate militar împotriva grupărilor jihadiste prezente în Mali, în special prin intermediul grupului de forțe speciale Takuba, orice intervenție a grupului Wagner ar avea ca rezultat retragerea trupelor lor.

Dacă Franța este ostilă oricărui acord între Bamako și grupul Wagner, prima întâlnire dintre Emmanuel Macron și colonelul Assimi Goïta, președintele de tranziție din Mali, prevăzută luni, 20 decembrie, nu va avea loc, șeful statului francez anulându-și vizita din cauza pandemiei Covid-19.

O oportunitate ratată de a aborda față în față numeroasele probleme sensibile dintre Paris și Bamako, inclusiv cele legate de grupul Wagner.

SUA: Bogățiile țării nu trebuie să fie date mercenarilor

Însă Statele Unite și-au exprimat „serioase preocupări” în legătură cu un apel al autorităților din Mali, și nu numai, la mercenarii Wagner.

Astfel, într-un comunicat publicat săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat că autoritățile americane sunt „alarmate” de o „potențială desfășurare a forțelor grupului Wagner, susținute de Rusia, în Mali”, în special în ceea ce privesc aspectele financiare, scrie Opex 360.

Pentru diplomația americană, sumele pe care Bamako le-ar cheltui pentru a plăti oamenii grupului Wagner (cifra de 10 milioane de dolari pe lună este prezentată în comunicatul de presă) ar putea fi mai bine folosite, în special în beneficiul forțelor armate maliene (FAMa) și serviciilor publice.

„Îndemnăm guvernul de tranziție din Mali să nu devieze resursele bugetare limitate de la lupta împotriva terorismului condusă de forțele armate maliene. Bogăția țării, inclusiv concesiunile miniere, ar trebui să revină poporului malian și să nu fie ipotecată în beneficiul forțelor străine care nu au nici o răspundere și care sunt obișnuite să abuzeze populațiile locale și să compromită controlul pe care țările gazdă îl exercită pe propriul teritoriu”, afirmă diplomația americană.

Insistând: „Țările care au experimentat desfășurarea grupului Wagner în interiorul granițelor lor se găsesc rapid sărace, slăbite și mai puțin sigure”.

Și reamintind situația din Republica Centrafricană, „unde elementele grupului Wagner au făcut execuții extrajudiciare ale membrilor comunităților majoritar musulmane”.

În cele din urmă, Departamentul de Stat dezvăluie că Mali a refuzat să accepte întărirea, cu 2.000 de soldați și polițiști, a Misiunii Națiunilor Unite în Mali (MINUSMA), chiar dacă aceasta „ar fi contribuit la protecția civililor fără costuri suplimentare”.